Culmea actualității în memorialistică: citești cartea Tarei Westover, apoi intri pe Facebook și îi iei la rost personajele: cum ați putut să-i faceți așa ceva fiicei voastre?!
Cum se vând cartofii românești în epoca supermarket
În timp ce supermarketurile ne îmbie cu cartofi franțuzești, spanioli, grecești sau egipteni, cartoful nostru național, de Lungulețu, se vinde cu duba, din sta în sat, ca pe vremea trocului.
#sâmbătaalamama cu lebede
Viața unei familii de lebede pe lacul IOR într-o după amiază de sâmbătă nu prea aglomerată.
Discuții complicate despre simplificarea limbajului la poliție
Cum au reacționat polițiștii când li s-a propus să le explice drepturile suspecților folosind și pictograme
Barcelona, Santorini, cheiul Dâmboviței, sector 3
După ce Primăria sectorului 3 a amenajat spațiul verde de pe malul Dâmboviței, au venit niște pasionați de cârciumărit și l-au acoperit cu terase, ca să se bucure cât mai mulți cetățeni cu aperolul în mână, uitându-se cum curge apa printre blocuri.
(Nu) mai deschidem un cabinet pentru dumneavoastră
Trei ore jumate pe holul camerei de gardă a Spitalului de boli infecțioase Matei Balș din Capitala României. Anul 2019, primăvara.
Reorganizarea disprețului la ANAF
ANAF și-a reorganizat relația cu cetățenii: fie numai online, dar nu-i merge niciodată Spațiul Virtual Privat, fie offline, unde a desființat toate birourile inspectorilor și a înființat un birou unic – practic un balamuc cu bonuri de ordine. Fericiți cei care muncesc și trăiesc la negru, căci nu au nevoie să calce pragul vreunui sediu ANAF
România găurilor mici și dese
Cum alegi un puțar bun și de ce instituțiile responsabile ale statului nu vor să le spună oamenilor unde sunt straturile bune de apă în sol.
Nu se mai sapă șanțuri în România democrată
și ENEL-ul a zis, în sfârșit: Să fie lumină! Și atunci se văzu că nu vrea nimeni să sape șanțurile ca să se tragă cablurile de alimentare. #laMoșie episodul despre lungul șanț către electrificare
De ce-și vând-cumpără românii rulote – povești aproape pescărești
Privați în comunism de vacanțele la rulotă, românii s-au transformat în ultimii 30 de ani în remat-ul Europei la auto. Se minte mult în anunțuri și se cere și mai mult pe niște rable din cimitirul de rulote din UK, de care englezii sunt bucuroși să scape cu câteva sute de lire. În țară, niște fraieri caută rulote ieftine, „fără hepatită”.
Articles
-
Apocalipsa AI, după Harari
24/04/2026
-
De toți banii
04/04/2026
-
Ce-am găsit să fie al meu
31/03/2026
-
Cum și-au instalat primarul, păgânii ăștia de francezi
21/03/2026
-
Vechituri
17/03/2026
-
Țara oamenilor drăguți (unii cu alții)
07/03/2026
-
Carnavalul din Basel
27/02/2026
-
Cum a ratat domnul Jean de la Sorbona ocazia de a rămâne filosof
06/02/2026
-
De toți banii
04/04/2026
-
Ce-am găsit să fie al meu
31/03/2026
-
Apocalipsa AI, după Harari
24/04/2026
-
Florian Gavrilas: Nu e nici un secret ca era o adevarata belea. Inca...
-
Peter Minea: Grea tare carnea aceasta de miel sau berbec, chiar...
-
POMIAN IONUT: Pot să cumpăr undeva carioca pic? Dacă știți ...
-
Ioana Spiridonica: Apropo de vorbit, mă chinui de aproape un an să ...
-
Dollo: Hei, bine te-am regăsit! Poate facem niste schimb...
-
Ioana Spiridonica: Exact cum povestea Stelian, și aici în Canada ex...
-
alina: Bine că ați vizitat zona cât timp a fost pace. ...
-
Dollo: Încercăm...
„Puteți prelua maximum 500 de caractere din articolele de pe blog dacă precizați sursa și dacă inserați link către articol. Pentru mai mult vă rog să accesați butonul de like-uri în euro, amplasat mai jos pe coloană”
Dollo, blogerizdă fără arginți
Ce citim luna asta

La clubul de carte din 25 aprilie 2026, ora 21.00, discutăm „Nexus” de Yuval Noah Harari. Clubul se ține prin video-conferință. Dacă ați citit cărțile și vreți să participați, găsiți link-ul de conectare dând click pe poza cărții. Tot acolo găsiți și ce cărți citim la clubul de carte în 2025-2026
Buton pentru like-uri în euro
Cauți ceva în arhivă?
Cine e Dollo
Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”






