M -am trezit in pumni, palme, scancete si „mortiimatii” multi, urlati cu voce ragusita prin peretele subtire. Vecinii mei s-au sculat din nou cu fata la cearceaf. El, inalt, bine facut, ea mignona, subtirica, jumatate cat el (i-am vazut intr-o seara cand eu veneam si ei plecau de acasa). Nu vreau sa-mi imaginez ce inseamna un pumn de-al lui pe corpul ei. Si totusi sunt nevoita sa-i ascult si sa-mi imaginez, asa cum ea ma sileste aproape la fiecare doua zile sa mi-o imaginez in extazul orgasmului ilicit, cand geme la fel de pitigaiat sub povara dulce a celuilalt, cu care face sex. Asa cum scanceste acum, sub ploaia palmelor barbatului oficial. Sexul si bataia sunt rupte din apartamentul vecin.
Amandoi sunt tineri, nu cred ca au trecut de 30 de ani, si aparent sunt intelectuali. N-ai zice ca se incadreaza in marja aia de orori a populatiei rurale, care isi bea mintile si apoi isi ia la pocit muierea si plozii. Cand scriam despre fenomenul violentei domestice auzeam adesea ca scuza din partea politistilor lipsa legislatiei care sa-i permita organului sa intervina in casa omului, chiar daca razbat urletele prin pereti, dar victima nu depune plangere. Mai tarziu, dupa sfortarile ONG-urilor de profil, s-a dat o lege care spune ca si vecinii pot reclama violenta domestica dintr-o casa, iar politia poate sa intervina si sa puna victima la adapost de agresor. Abureli. Sigur, romanii sunt asi in spionatul vecinilor, e sport national uitatul pe vizor sau ascultatul cu paharul lipit de peretele vecin (asta in cazul in care nu ai pereti din rigips si e ca si cum traiesti cu vecinul in aceeasi casa). Dar acesti „spioni locali” exceleaza si la capitolul lasitate cand e sa ia atitudine. De aceea violenta domestica se petrece in continuare pe fondul celebrului „nu poti sa stii ce e in casa omului, deci e mai bine sa nu te bagi. Ceva a facut ea ca sa merite asta”.
Bine, daca esti in campanie electorala, poti sa te dai mare declarand ca stii sigur ca un candidat si-a batut nevasta, desi n-ai fost niciodata de fata, si sa inciti la indignare colectiva in fata unui fapt care, si daca e real, nu e decat o exprimare individuala a unui fenomen colectiv in Romania.
Revenind la vecinii mei, m-am intrebat azi, pe bune, daca pot face ceva pentru femeia asta pe care n-o cunosc, dar pentru care mi se strange inima cand aud prin perete ce i se intampla. Ma refer la bataie, ca despre sex… pare ca-i place. N-am ajuns la o concluzie, pentru ca nu reusesc sa gasesc raspuns la intrebarea: de ce naiba sta cu el? Face sex cu altul, relativ des, de regula in miezul zilei, cand oficialul e plecat la serviciu, iar din cand in cand, cam cu frecventa similara partidelor de sex, se petrec si scenele de menaj odios ca asta de azi. Ai zice ca pentru fiecare geamat de placere cu celalalt incaseaza si o palma de la asta. Echitabil, ar zice unii. El urla cam isteric despre presupuse tradari ale ei (stie el ceva, ceva, dar n-are dovezi), ea tipa pitigaiat ca nu e adevarat si concertul se incheie cu cateva atingeri „dragastoase” in urma carora ea plange. De regula se intampla dimineata, inainte sa plece omul la serviciu. Probabil se antreneaza de acasa ca sa fie un rechin la job. Sau invers, o fi frustrat la serviciu, opresat de un sef tampit, asa ca se razbuna si el pe asta de acasa. E destul de evident ca agresorul savureaza, totusi, raportul de forte, in ciuda aparentei furii pe care o afiseaza la gandul ca ea il inseala. Daca ar fi un om normal, ar parasi-o el, ca sa nu se mai chinuie niciunul.
Daca lui ii place sa bata, nimic nu o justifica (zic eu) pe ea sa ramana in continuare cu el. Si totusi o face. De ce? Sa nu spuneti „banii” sau „casa” pentru ca daca ar fi avut bani n-ar fi stat inghesuiti in garsoniera in care stau, iar ca sa inchiriezi asa ceva nu costa atat de mult in ziua de azi incat sa justifice bataia si scandalul. Ramane, asadar, intrebarea „de ce se complace in situatia asta?”. N-am un raspuns, si probabil ca asta e genul de dilema care conduce la atitudinea de care ziceam: „nu poti sa stii ce e in casa omului, ceva o fi facut ea ca sa merite! Mai bine nu te bagi”. Dar daca vreodata o bataie din asta se va sfarsi prost, cu o moarte, mai e valabila scuza de mai sus?
Eu am ajuns sa cred ca aspectele ce tin de sentimente sunt de multe ori foarte complicate. Mult mai complicate decat "ii e rau, de ce nu pleaca?". Sigur, e un non-sens, dar asta numai privit oarecum obiectiv sau cel putin dinafara. O fi obisnuinta, o fi dependenta, or fi alte si alte considerente care par de neinteles, poate ca si ea are framantari tot din cauza asta, sincer nu stiu. Dar cred ca intre aspectele astea si pasivitatea vecinului nu ar trebui sa existe legatura. Cel putin nu pana nu incearca o data sa sesizeze si vede ca femeia ii ia apararea batausului (ca se mai intampla si asta…)
deci avocatul zice sa sun la 112? 🙂 Cand o bate sau cand o f…? 😀
Oricand te deranjeaza zgomotele, in principiu 🙂 Daca mai punem la socoteala si latura umana, atunci cu precadere atunci cand o bate.
Nu inteleeeeeg! Cum, adica, " o f…."?
Adica, cand o f…ace fericita 😀
:)) misto scris, povestit, punctat. N-am inteles daca aia mica munceste??!! Daca munceste si castiga bani de o chirie sau o gazda, atunci sa plece in puiii mei. Altfel, ii place nene. 2 – Spuneti ca-l insala des, pe la pranz. atunci, merita micuta niste pumnii la ficat, cum i-a dat Bute lui Andrade. Repet, nu-i place, nu mai suporta, sa plece nene. 3 – Nu fiti masochista! Sunati la 112. Macar o data, asa… la misto. Sa vedem organele ce decizii iau.
Inchei cu o poveste adevarata: am avut un amic, la Rm-Sarat, cu mare trecere la femei. Intr-o perioada, avea pe una pe care o batea aproape zilnic, chiar si in discoteca, dupa ce se imbata. Paradoxal, in aceeasi seara – maximum a doua zi, aia venea la el si il implora sa o ierte. Mereu ii promite sa nu o sa-l mai supere. Deci…?
o fi masochista fata si ala o fi un joc de al lor.
Te bagi tu repede sa le strici distractia.
Poate asa are un gust mai bun fericirea de la pranz.
Spuneai sa nu zicem banii, casa…
Dar chiar daca stau intr-io garsoniera asta nu inseamna ca nu banii pot sa fie motivul.
Presupune ca gagica aia nu are nimic si dupa cate povestesti, daca si-o trage pe la pranz, ori lucreaza ture de noapte, ori nu lucreaza.
In consecinta nu are un venit propriu.
In conditiile astea, ne avand un venit propriu inseamna ca partenerul este sursa de venit. Daca gagica nu are nici locuinta, o fi buna si garsoniera aia decat nimic.
Tipul alalalt ori o fi si el vreun sarantoc care nu poate sa ii ofere nimic decat sex.
Ori o fi vreunu (cum sunt multi) care promite marea cu sarea, dar de fapt nu ofera nimic.
Am vazut multe femei si casatorite si necasatorite, care se amorezeaza de un tip asatorit si ala le promite ca o sa o paraseasca pe nevasta sa ca sa o ia pe ea, iar ele si cred.
Dar pana la momentul respectiv (care pare sa nu mai vina) fata serveste drept relaxare alternativa in momentele cand sotia nu e disponibila.
Trist e ca multe din azuri se termina cu sarcini si cu intregi tragedii pe tema asta.
Si de obicei, daca se intimpla, asta e momentul in care fetele se cam trezesc din vis.
Revenind la povestea ta, poate tipul care o f…ace fericita ii promite marea cu sarea, iar proasta il crede si indura ce indura pana cand o sa se hotarasca celalalt sa ii ofere ce tot ii promite.
pai..eu cred ca le palce. la amandoi. am niste prieteni, familie zic ei…iar ea este asa de cicalitoare si gica contra cum n-am vazut in veci. toti vrem la restaurant , ea in club, sau invers. si atunci el ii da vreo doua scaltoace si e asa de draguta apoi…. parca ar fi alta. ne face si mancare, ne zambeste… ciudate sunt caile….
sindromul Stockolm
Este o vorba ruseasca : ma bate, deci ma iubeste. Poate e valabila si in cazul vecinei ;)).