Asta e România

„Deci femeia asa stă de două luni cu cadavrul fratelui în pat, și-i dă să mănânce?” „Da, șefu, poliția știe de două săpătămâni, de aia ne-au cerut ajutorul!”

S-a întâmplat azi să fiu în biroul directorului responsabil cu protecția socială din sectorul 1, când pe ușă a năvălit o funcționară cu o cerere în mână. Înainte să i-o semneze directorul s-a uitat la mine, la ea, la hârtie, apoi a întrebat pe un ton aproape firesc: „deci femeia asa stă de două luni cu cadavrul fratelui în pat, și-i dă să mănânce?” „Da, șefu, și poliția știe de două săpătămâni! De aia ne-au cerut ajutorul…”, răspunde aproape la fel de firesc funcționara.

Situația e așa: doamna Maria Toma, domiciliată în cel mai bogat sector din România, se bucură de două luni de zile de revenirea pe meleagurile natale a fratelui ei, emigrat acum 45 de ani peste ocean. În 1983 domnul Marin (fratele) a căpătat cetățenia americană, renunțând la aia română. Când a murit, însă, nea Mărin ăsta (sau poate sora lui… nu se știe sigur) a ținut să se întoarcă la glia strămoșească, așa că sicriul cu trupul neînsuflețit a fost repatriat.

Numai că sora lui, fericită că-l revede după 45 de de ani, n-a vrut să-l îngroape imediat. Așa că „l-a jumulit” (exprimarea îi aparține funcționarei de la primărie), de sicriu, l-a așezat frumos în pat, și s-a apucat să-l omenească cu d-ale gurii, că deh, veni omul de la drum lung, i-o fi foame…

Vecinii doamnei Maria au fost deranjați de resturile sicriului care zac de vreo două luni prin curte și au sesizat poliția. Ori frigul, ori îmbălsămarea de calitate (americani, de!) au ajutat, se pare, cadavrul să nu emane mirosuri deranjante. Funcționara de la primărie, care s-a dus în vizită la doamna Maria, zice că ar fi fost invitată în casă, să-l vadă pe renumitul frate, dar a declinat oferta: „Mi-a zis: intrați, doamnă, să vedeți ce frumos miroase! Zic mulțumesc, dar nu, că tocmai am mâncat. Mă gândeam să nu cumva să mă apuce cu leșin când văd imaginrea, și să cad pe acolo să închidă aia ușa după mine!”, povestește impresionată funcționara. „Apoi am văzut că are niște lumânări aprinse pe acolo și spunea  că îi dă să mănânce, că e și el bucuros că s-a întors casă… Vă dați seama, îi dă să mănânce!!!?”, conchide funcționara.

Poate n-o să credeți, dar sistemul e prins descoperit în astfel de cazuri. Funcționara primăriei spune că Poliția comunitară știe de două săptămâni, fiind sesizată de vecini. La rândul ei, Poliția comunitară, neștiind ce să facă, a sesizat agentul de proximitate, de la Secția de Poliție nr. 4, plus Direcția socială a primăriei.

Secția 4, ocupându-se doar cu proximitatea viilor, s-a gândit la epidemii și alte chestii potențial periculoase pentru sănătatea cetățenilor, așa că a sesizat Direcția Sanitară să vină să facă igienizarea locuinței. Numai că nici ăia nu pot să facă nimic, până nu e mortul înlăturat din incintă.

Drumul sesizărilor durează, deci, de două săptămâni, fără ca vreuna dintre instituțiile astea sa acționeze concret: să mute cadavrul la locul lui în cimitir.

Funcționara primăriei îmi spune că problema e că nici Poliția, nici Direcția socială nu pot interveni fără să aibă acordul „aparținătoarei”, și respectiv actele de frontieră care dovedesc că sicriul și cadavrul au trecut granița. Mai mult decât atât, primăria nu poate cheltui niciun leuț, ca să îngroape un cetățean american. Nici să sesizeze Ambasada SUA nu are rost, cică, deoarece doamna Maria ar fi semnat de primirea „coletului” și s-a angajat, firesc, să-l înhumeze.

Prin urmare, funcționara s-a gândit că singura soluție e să sesizeze procuratura. De asta avea nevoie de semnătura directorului. Iar mâine speră ca doamna Maria să vină de bunăvoie la primărie, unde a convocat-o ca să aducă actele de călătorie a sicriului. „Am mai avut situații de morți ținuți în casă, dar nu ne-am confruntat niciodată cu o speță de genul ăsta, care să împlice și cetățeni străini!”, conchide funcționara.

Pe drum spre casă, în metrou, m-au surprins niște panouri publicitare negre, cu diverse afirmații pe ele. Fac reclamă la un site care aparent face sondaje. www.astaeromania.ro. Probabil că la un moment dat o să zică și pentru ce.

Pe panoul de la Timpuri noi scria „Românii nu știu să se distreze”. Nu știu ce părere aveți voi, dar eu cred că nu e deloc adevărat. Țară mai distractivă ca România, mai rar! Până și morții se întorc din drum ca să mai zăbovească puțin pe aceste meleaguri haioase…

P.S. N-am dat numele mortului și strada pe care locuiește doamna Maria cu defunctul ei frate, ca să-i las și pe colegii din presă să mai afle ceva, înainte de a sări să trateze profesionist acest subiect (adică măcar să dea și ei niște telefoane, înainte de a da copy/paste de aici). Desigur că frumos ar fi să citeze sursa, dar când vom fi toți îmbălsămați, n-o să mai conteze deloc cine a dat primul știrea 😉

Etichete: , ,

9 comentarii la “Asta e România” Subscribe

  1. Escu 03/03/2011 at 17:25 #

    hahahahha…super tare! :))) pe mine m-a distrat „stirea” ta :))

    • Dollo 03/03/2011 at 21:18 #

      Maine se vor distra si aia care citesc „presa adevarata” 😉

  2. Camelian Propinatiu 05/03/2011 at 19:27 #

    Cliseul „Asta e România” genereaza pasivitate civica si disperseaza raspunderea pentru nefunctionarea serviciilor sociale.
    Afisarea de enunturi ofensatoare pentru români functioneaza ca o investitie in extrema dreapta, indiferent ce proiect a avut finantatorul.

    • Dollo 06/03/2011 at 11:24 #

      Camelian, intre timp am inteles ca acel site este un soi de campanie publicitara pentru un post de radio. Radio 21 daca nu ma insel.

  3. Dragos B 05/03/2011 at 20:09 #

    Hai c-au dat azi la A1, la Observator 19!

    Mortul viu din lada goala de sub scara fara trepte.

    Sa ne traiasca si la mai mare!

    • Dollo 06/03/2011 at 11:16 #

      De data asta antenistii l-au descoperit tarziu. EVZ a fost primul care m-a preluat.

  4. Daniel 06/08/2011 at 22:07 #

    Mda….asta da stire……

Trackbacks/Pingbacks

  1. Ce s-a ales de presa quality | Dollo zice Bine - 08/03/2011

    […] meu cu doamna Maria Toma care-și ține fratele mort în casă și nu vrea să-l îngroape, a suscitat, cum era de așteptat, interesul presei. Primii care mi-au […]

  2. Mortul a fost salvat | Dollo zice Bine - 11/03/2011

    […] spuneam săptămâna trecută că bucureșteanca Maria Toma își ținea fratele mort în casă, adică pe […]

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Nu există o legătură între creșterea avuției bisericii și calitatea vieții enoriașilor

oti

Interviu cu fondatorul Asociației Secular Umaniste din România, Atila Nyerges, despre religie, credință, știință și imoralitatea legăturii dintre biserică și politicieni, pe la spatele poporului prezumat credincios.

Cum s-a făcut de am aflat povestea Amitei Bhose

AmitaBhose_Vaideeni1980

Fascinanta istorie a unei indience care s-a îndrăgostit de România citindu-l pe Eminescu, a lăsat familie și avere în urmă și a venit să trăiască în comunismul fără apă caldă și curent în căminele din Regie.

Epoca post adevăr, UE ține presa de mână și o încurajează să meargă spre lumină

eu-oficials

Jurnaliști europeni cer Comisiei Europene să-i apere de bogați, de politicieni și de ura cititorilor. UE știe că moartea presei = sfârșitul democrației, dar habar n-are ce e de făcut nici pentru salvarea uniunii, nici a presei.

Jadranska magistrala

drum4

Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.

Tata

tata

Mama, aplecată asupra crucii lui, exclamând cu o imperceptibilă urmă de satisfacție: „Deh, Nelule, ai murit așa cum ai trăit, ca un câine!”. Mi-am dat seama că ea nu l-a iertat niciodată.

Cât ne-a costat înflorirea sectorului 3, în campania electorală 2016

begonia1

Primarul Negoiță a cumpărat gazon la preț dublu față de piață, apoi l-a tăiat și aruncat ca să planteze în loc begonii. Cât au costat ele și de ce primarul refuză să spună?