T rebuie să vă avertizez că scriu aceste rânduri sub influența unui cârnat pe varză călită, cu smântână și pâine Pave de Carrefour. Cârnatul e din ăia făcuți de mine și mama la Crăciun, ultima tranșă scoși de la congelator. Bun, bun! Daaar, vă voi povesti despre ce ruladă a făcut mama, că ea ține postul Paștelui. În caz că vă numărați printre postitori așadar, luați aminte:
Pentru rulada asta m-a pus să-i cumpăr niște foitaj de la supermarket. Ea a cumpărat:
300 grame de măsline fără sâmburi (se găsesc tot la supermarket);
300 de grame de ciuperci;
verdeață (mărar, pătrunjel);
2-3 căței de usturoi;
o mână de nuci;
câteva „picături” de ulei de măsline;
sare și pier după gust.
Ca să facă o compoziție omogenă, dar nu chiar păstoasă din cele de mai sus mama le-a dat foarte puțin prin blender, astfel încât toate s-au tăiat doar în bucățele mici, nu s-au făcut terci. Mai există și varianta de a le toca mărunt-mărunt de mână. Dacă aveți răbdare. Ea n-a avut.
A întins foaia de foitaj (cantitățile din compoziție ajung pentru două foi), a pus umplutura asta pe ea, a rulat-o și a băgat-o la cuptor, într-o tavă oarecare de cozonac. Pe o hârtie de copt, firește. După ce s-a copt a scos-o afară și iată rezultatul.
Vă spun, comparativ cu cârnatul pe varză e nașpa. Dar, dacă nu țineți post și-i mai agăudați eventual un ou sau și un pic de brânză, s-ar putea să iasă chiar ceva foarte bun. Bine, glumesc, o felie de ruladă din asta nu mi-a stat în gât, chiar a fost gustoasă, cu iz de măsline, ciuperci, nuci… nu e rea. Dar cârnatul ăla… 😉
Hai, poftă bună!
