Ruladă de post

Cu măsline, ciuperci, nuci, usturoi și verdeață, în foitaj. Asta dacă nu aveți chef de o varză cu cârnați ;)

T rebuie să vă avertizez că scriu aceste rânduri sub influența unui cârnat pe varză călită, cu smântână și pâine Pave de Carrefour. Cârnatul e din ăia făcuți de mine și mama la Crăciun, ultima tranșă scoși de la congelator. Bun, bun! Daaar, vă voi povesti despre ce ruladă a făcut mama, că ea ține postul Paștelui. În caz că vă numărați printre postitori așadar, luați aminte:

Pentru rulada asta m-a pus să-i cumpăr niște foitaj de la supermarket. Ea a cumpărat:

300 grame de măsline fără sâmburi (se găsesc tot la supermarket);

300 de grame de ciuperci;

verdeață (mărar, pătrunjel);

2-3 căței de usturoi;

o mână de nuci;

câteva „picături” de ulei de măsline;

sare și pier după gust.

Ca să facă o compoziție omogenă, dar nu chiar păstoasă din cele de mai sus mama le-a dat foarte puțin prin blender, astfel încât toate s-au tăiat doar în bucățele mici, nu s-au făcut terci. Mai există și varianta de a le toca mărunt-mărunt de mână. Dacă aveți răbdare. Ea n-a avut.

A întins foaia de foitaj (cantitățile din compoziție ajung pentru două foi), a pus umplutura asta pe ea, a rulat-o și a băgat-o la cuptor, într-o tavă oarecare de cozonac. Pe o hârtie de copt, firește. După ce s-a copt a scos-o afară și iată rezultatul.

Vă spun, comparativ cu cârnatul pe varză e nașpa. Dar, dacă nu țineți post și-i mai agăudați eventual un ou sau și un pic de brânză, s-ar putea să iasă chiar ceva foarte bun. Bine, glumesc, o felie de ruladă din asta nu mi-a stat în gât, chiar a fost gustoasă, cu iz de măsline, ciuperci, nuci… nu e rea. Dar cârnatul ăla… 😉

Hai, poftă bună!

Etichete: , , , ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Moartea iedului, mănânc și trăiesc

cioban-ied

Ciobanul mi-a zis să nu mă uit, că la ei femeile pleacă de acasă când se taie mieii. Am decis să nu-l ascult. Credeam că o să fiu mai tare ca Labiș și n-o să mai pot mânca după asta.

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.

Cât ne-a costat înflorirea sectorului 3, în campania electorală 2016

begonia1

Primarul Negoiță a cumpărat gazon la preț dublu față de piață, apoi l-a tăiat și aruncat ca să planteze în loc begonii. Cât au costat ele și de ce primarul refuză să spună?

Diferența dintre șpagă și cadou, versiunea polițistului de la rutieră

malecon

O lecție de anticorupție de la doi români indignați, pentru doi polițiști cubanezi înfometați. Plus ultimele experiențe din Cuba, hai, luați de citiți, ca să plec și eu acasă 😉

Dacă Traian ar fi vrut să cucerească Dacia în 2013…

turnulete

… l-ar fi oprit jandarmii să urce la cetatea Sarmizegetusa Regia, pe motiv că e închisă între decembrie și februarie, și astfel geneza poporului român ar fi așteptat primăvara

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.