De ziua numelui ei – Elena – nu putea să-și facă decât un tort prezidențial. Pardon, diplomat 🙂 Pentru că rețeta v-am dat-o deja astă vară, când cu referendumul lui Băse, azi vă dau doar o altă sugestie de prezentare, pentru că de data asta l-am ornat altfel și a ieșit spectaculos. Zic eu. Acum am mai redus mult și cantitatea de frișcă, l-am făcut mai puțin dulce decât pe cel pentru Băsescu. A ieșit ceva răcoritor și parfumat, de la căpșuni. Iar faptul că a stat mai mult în congelator (de pe o zi pe alta) a făcut ca cireșele încorporate în cremă să se taie perfect rotund, fiind oarecum congelate când l-am scos de acolo.
Ce mai, rezultatul e bun, și îl închin cu ocazia asta tuturor cititorilor și cititoarelor mele care poartă numele celor doi împărați. Să trăiți!
Iar în final ghici ce fermentează în ultima poză? 🙂
Socată. Parcă ar fi a mea 😀
La multi ani cu sanatate, sa-ti traiasca si sa va bucurati de viata lunga impreuna!
Socata cu lamaie?
La multi ani mamei tale! sa fie sanatoasa si sa mai faca bunatati.
Multumesc pentru tort. Frumos si delicios. Ca si cand l-as fi avut pe masa azi. 🙂
Socata!!! Mie, aici in BC, mi-a iesit doar o data, din vreo 3 incercari. E drept ca eu si cut corners, adica nu respect reteta… Si, asa ca si curiozitate, socul de BC, arata altfel decat cel de Romania. Inflorescenta nu e in forma de palarie, ci arata ca un ciorchine. Parfumul e la fel.
Nici mama nu respectă rețeta. În fiecare an face cu ce are 🙂 Uneori iese într-un fel, alteori în alt fel, dar tot socată se cheamă că e.
La multi ani. Cuget ca e suc de soc. Ceea ce noi deja bem de doua saptamani. Sa nu zic ca ‘soarele’ a cules din Romania (in drum spre Croatia) soc de pe drum si a facut 14 litri pe aici. Nu cred ca exista in toata Croatia vreun turist care sa fi facut ‘loco’ suc de soc 😀
Bine că a avut recipient. Noi am tras-o ieri și abia ne-au ieșit 17 litri din butoiașul cu capacitate 20.