Cu mama la protest: dar oamenii ăștia nu au servici?

Sunt două săptămâni de când oamenii ies în stradă. Urmează ceva după Roșia Montană sau facem doar exerciții de socializare sub ochii blajini ai jandarmilor?

proteste

După cină am convins-o pe mama să mergem în Piața Universității. Ce să căutăm noi acolo? mă întreabă ea după ce avusesem o discuție despre cine și de ce protestează de 15 zile în oraș. Singurul lucru bun, după părerea ei, era că din protestele astea au ajuns să se certe Crin cu Ponta. Am ajuns în piață când abia se aduna lumea. Am dat o tură până la Unirea, am citit pancarte, am comentat. Întrebarea mamei, când s-a declarat obosită și mi-a cerut s-o duc înapoi acasă (că mâine are de pus castraveți la murat):

– Dar oamenii ăștia n-au servici?

I-am zis că probabil mulți dintre cei care protestează seară de seară în piață sunt și tineri fără job, fac parte din generația tânără și irosită despre care se tot vorbește în Europa de când cu criza. Au studii, dar n-au loc pe piața muncii. Pentru că avem așa ceva în familie, mama a priceput mai ușor, dar tot a băgat-o pe aia cu „pe vremea mea…”:

– Noi munceam, mamă, nu aveam timp de manifestații, că trebuia să mergem la muncă.

– Ce munceați, mă, atâta, că uite, acuma tot săraci suntem, caut eu s-o întărât.

– Păi ce am muncit, atâta industrie câtă a fost în țara asta cine a făcut-o?

– Și la ce v-a folosit?

– Păi uite că de bine de rău avem acuma o pensie. Să zicem mersi că ne-o plătesc ăștia.

– Păi să ziceți, că ăștia v-o plătesc împrumutând bani de la FMI. Nu vezi că tineretul nu muncește ca să vă plătească pensia, cum ar fi normal…

– Și ăștia până la urmă ce vor, de asta protestează?

– Nu chiar…

– Dar atunci ce vor?

– Să schimbe lucrurile, sistemul. Sunt o generație neafectată de comunism, gândesc altfel, vor să fie guvernați altfel.

– Dar nu prea văd că schimbă ceva, ă?

– Totuși, sunt mulți, cei mai mulți oameni ieșiți în stradă în ultimii 20 de ani, e ceva, eu zic că e încurajator, nu vezi că ies fără sindicate, fără partide, e clar că o schimbare trebuie să se producă.

– Și cu cine vor ei să schimbe? Pe cine pun în loc? Noi cu cine votăm?

N-am știut ce să-i mai răspund mamei, că de când cu protestele astea și pe mine mă încearcă aceeași întrebare: ok, uniți, salvăm, alea alea, dar ce facem după? Cum concretizăm toată energia asta într-o schimbare reală de sistem, ca să nu rămână totul doar o emulație pe care pun mâna niște iliești 2.0? Dacă n-or fi pus deja unii mâna, că prea curgeau organizat coloanele de manifestanți aseară, sub ochiul mulțumit al poliției și jandarmeriei, precum coloanele de oameni ai muncii către manifestațiile de 1 Mai odinioară. Deh, eu le-am prins și pe alea…

prostete-bucuresti

* Nu am pomenit de Roșia Montană pentru că oamenii pe care i-am văzut eu aseară nu veniseră acolo doar pentru asta. I-a scos în stradă ceva mult mai profund. Problema e că acel ceva îmbracă prea multe forme și nu e suficient de copt pentru a înlocui sloganul actual. E nevoie de cineva care să aprindă lumina și să organizeze tot poporul ăsta nemulțumit. Cineva care să știe că va fi tocat de mașina de propagandă și pentru laptele supt de la țâță, dar în care oamenii să aibă suficientă încredere încât să nu conteze. Dacă acel om va reuși să scoată la vot poporul de aseară de la protest (plus alte câteva milioane care stau în casă din varii motive, dar gândesc la fel)  probabil că ar fi șanse să batem autobuzele și sacoșele USL+PDL. Mă tem, însă, că nu se poate menține treaz interesul până la alegeri cu mișcări de stradă. Ar fi epuizant pentru ăia care au totuși un loc de muncă 😉

** Adineauri l-am auzit la TV pe premier spunând că după ce a discutat cu minerii îi va căuta pe Remus Cernea, pe Nicușor Dan și pe alții care au mai fost în emisiuni televizate. Practic Ponta s-a grăbit să indice niște lideri ai mișcării de stradă, dintre care unul e chiar parlamentar USL. Cam convenabil.

Etichete: , , , , ,

23 comentarii la “Cu mama la protest: dar oamenii ăștia nu au servici?” Subscribe

  1. Ioana 16/09/2013 at 22:31 #

    Mihaela – din comentariul dvs. se poate deduce ori că mint în legătură cu propria viaţă, ori că mama trebuie să fi fost un medic foarte prost. Ea are 55 de ani, a terminat facultatea în 1984, şi probabil că nu a apucat vremurile de aur ale îmbogăţirii stomatologice sau poate că, în incompetenţa ei, nu a învăţat şi nu s-a perfecţionat precum cunoştinţa dvs. Există, fireşte, şi posibilitatea ca părinţii mei să fi făcut bani cu ghiotura şi să-i fi ascuns de mine, lăsându-mă să rabd de diverse şi creându-mi această falsă impresie despre comunismul în care de fapt domnea prosperitatea.

    Oricum ar fi, vă las să vă cultivaţi mai departe iluziile alimentate de relatările norocoşilor. Îmi doresc să fi avut o viaţă ca a lor, dar nu am avut, iar dumneavoastră cu certitudine nu aveţi niciun drept să-mi spuneţi că viaţa mea nu a fost „chiar aşa”.

  2. Luke 17/09/2013 at 07:53 #

    „- Dar oamenii ăștia n-au servici?
    Nu vezi că tineretul nu muncește ca să vă plătească pensia, cum ar fi normal…”

    Sigur n-o vor plati „joburile” in „minerit” de la rmgc.
    Cluj, firma programare cu ~90 oameni: intalnit 12 colegi, +5 altii vazuti de ei, +3 intalniti de mine care au schimbat job in ultimul an, +3 care au fost alte saptamani dar acum nu din diverse motive, +jumate din ei cu perechea.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Îmi pasă de turci, dar de noi mi se rupe

proteste-turcia

Mai știe cineva azi de ce au ieșit revoltații noștri la Universitate în iarna lui 2012? Merge sănătatea mai bine? Țara e mai bine guvernată? Au ieșit din foame cetățenii ăia însetați de demnitate?

Prezență inedită a lui Budha la răstignirea lui Iisus la București

soldati-jandarmi

Un Pilat din Pont grăsuț și chel a stârnit polemici în rândul audienței de la răstignirea lui Iisus – ediția 2014

USR, mai bine nu se poate

candidati-scena

Am fost la congresul USR ca să-i cunosc mai bine pe oamenii pe care-i susțin. Am vrut să înțeleg de ce Nicușor Dan ține cu dinții și de progresiști și de conservatori, și cum s-a tranșat soarta partidului prin alegerea celor mai buni 21 de oameni care să-l conducă.

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

Slăbiciunile unei femei puternice

katharine-graham

„Personal history”, de Kay Graham, cândva cea mai puternică femeie din America, la cârma Washington Post: despre jurnalism, politică, feminitate și neîncredere. O carte despre cum era America great în secolul trecut.

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?