Cu mama la protest: dar oamenii ăștia nu au servici?

Sunt două săptămâni de când oamenii ies în stradă. Urmează ceva după Roșia Montană sau facem doar exerciții de socializare sub ochii blajini ai jandarmilor?

proteste

După cină am convins-o pe mama să mergem în Piața Universității. Ce să căutăm noi acolo? mă întreabă ea după ce avusesem o discuție despre cine și de ce protestează de 15 zile în oraș. Singurul lucru bun, după părerea ei, era că din protestele astea au ajuns să se certe Crin cu Ponta. Am ajuns în piață când abia se aduna lumea. Am dat o tură până la Unirea, am citit pancarte, am comentat. Întrebarea mamei, când s-a declarat obosită și mi-a cerut s-o duc înapoi acasă (că mâine are de pus castraveți la murat):

– Dar oamenii ăștia n-au servici?

I-am zis că probabil mulți dintre cei care protestează seară de seară în piață sunt și tineri fără job, fac parte din generația tânără și irosită despre care se tot vorbește în Europa de când cu criza. Au studii, dar n-au loc pe piața muncii. Pentru că avem așa ceva în familie, mama a priceput mai ușor, dar tot a băgat-o pe aia cu „pe vremea mea…”:

– Noi munceam, mamă, nu aveam timp de manifestații, că trebuia să mergem la muncă.

– Ce munceați, mă, atâta, că uite, acuma tot săraci suntem, caut eu s-o întărât.

– Păi ce am muncit, atâta industrie câtă a fost în țara asta cine a făcut-o?

– Și la ce v-a folosit?

– Păi uite că de bine de rău avem acuma o pensie. Să zicem mersi că ne-o plătesc ăștia.

– Păi să ziceți, că ăștia v-o plătesc împrumutând bani de la FMI. Nu vezi că tineretul nu muncește ca să vă plătească pensia, cum ar fi normal…

– Și ăștia până la urmă ce vor, de asta protestează?

– Nu chiar…

– Dar atunci ce vor?

– Să schimbe lucrurile, sistemul. Sunt o generație neafectată de comunism, gândesc altfel, vor să fie guvernați altfel.

– Dar nu prea văd că schimbă ceva, ă?

– Totuși, sunt mulți, cei mai mulți oameni ieșiți în stradă în ultimii 20 de ani, e ceva, eu zic că e încurajator, nu vezi că ies fără sindicate, fără partide, e clar că o schimbare trebuie să se producă.

– Și cu cine vor ei să schimbe? Pe cine pun în loc? Noi cu cine votăm?

N-am știut ce să-i mai răspund mamei, că de când cu protestele astea și pe mine mă încearcă aceeași întrebare: ok, uniți, salvăm, alea alea, dar ce facem după? Cum concretizăm toată energia asta într-o schimbare reală de sistem, ca să nu rămână totul doar o emulație pe care pun mâna niște iliești 2.0? Dacă n-or fi pus deja unii mâna, că prea curgeau organizat coloanele de manifestanți aseară, sub ochiul mulțumit al poliției și jandarmeriei, precum coloanele de oameni ai muncii către manifestațiile de 1 Mai odinioară. Deh, eu le-am prins și pe alea…

prostete-bucuresti

* Nu am pomenit de Roșia Montană pentru că oamenii pe care i-am văzut eu aseară nu veniseră acolo doar pentru asta. I-a scos în stradă ceva mult mai profund. Problema e că acel ceva îmbracă prea multe forme și nu e suficient de copt pentru a înlocui sloganul actual. E nevoie de cineva care să aprindă lumina și să organizeze tot poporul ăsta nemulțumit. Cineva care să știe că va fi tocat de mașina de propagandă și pentru laptele supt de la țâță, dar în care oamenii să aibă suficientă încredere încât să nu conteze. Dacă acel om va reuși să scoată la vot poporul de aseară de la protest (plus alte câteva milioane care stau în casă din varii motive, dar gândesc la fel)  probabil că ar fi șanse să batem autobuzele și sacoșele USL+PDL. Mă tem, însă, că nu se poate menține treaz interesul până la alegeri cu mișcări de stradă. Ar fi epuizant pentru ăia care au totuși un loc de muncă 😉

** Adineauri l-am auzit la TV pe premier spunând că după ce a discutat cu minerii îi va căuta pe Remus Cernea, pe Nicușor Dan și pe alții care au mai fost în emisiuni televizate. Practic Ponta s-a grăbit să indice niște lideri ai mișcării de stradă, dintre care unul e chiar parlamentar USL. Cam convenabil.

Etichete: , , , , ,

23 comentarii la “Cu mama la protest: dar oamenii ăștia nu au servici?” Subscribe

  1. Ioana 16/09/2013 at 22:31 #

    Mihaela – din comentariul dvs. se poate deduce ori că mint în legătură cu propria viaţă, ori că mama trebuie să fi fost un medic foarte prost. Ea are 55 de ani, a terminat facultatea în 1984, şi probabil că nu a apucat vremurile de aur ale îmbogăţirii stomatologice sau poate că, în incompetenţa ei, nu a învăţat şi nu s-a perfecţionat precum cunoştinţa dvs. Există, fireşte, şi posibilitatea ca părinţii mei să fi făcut bani cu ghiotura şi să-i fi ascuns de mine, lăsându-mă să rabd de diverse şi creându-mi această falsă impresie despre comunismul în care de fapt domnea prosperitatea.

    Oricum ar fi, vă las să vă cultivaţi mai departe iluziile alimentate de relatările norocoşilor. Îmi doresc să fi avut o viaţă ca a lor, dar nu am avut, iar dumneavoastră cu certitudine nu aveţi niciun drept să-mi spuneţi că viaţa mea nu a fost „chiar aşa”.

  2. Luke 17/09/2013 at 07:53 #

    „- Dar oamenii ăștia n-au servici?
    Nu vezi că tineretul nu muncește ca să vă plătească pensia, cum ar fi normal…”

    Sigur n-o vor plati „joburile” in „minerit” de la rmgc.
    Cluj, firma programare cu ~90 oameni: intalnit 12 colegi, +5 altii vazuti de ei, +3 intalniti de mine care au schimbat job in ultimul an, +3 care au fost alte saptamani dar acum nu din diverse motive, +jumate din ei cu perechea.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Din Buenos Aires con mucho calor

eu

Zgomotos, fierbinte, cu iz de grătar și cu aromă de tango – Buenos Aires, orașul cu 13 milioane de oameni

Hai păpușă sexoasă, bagă!

primaria

Primele victime ale poziționării USR împotriva modificării Constituției sunt propriii consilieri generali din București, hărțuiți grobian de consilierii PSD pe tema „cuplurilor de același gen”. Famiglia tradițională PSD de la Primăria Capitalei îi hărțuiește pe copiii adoptați ai cuplului bisexual USR

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.

De ce picură în Casa Poporului

casa poporului senat

Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.