Genocidul umbrelelor

Ploaia și vântul au ridicat pe străzile din București un monument închinat produselor perisabile „made in China”. Și ce umbrele se făceau odată, monșer!

umbrela3

Azi, la o întâlnire pe care am avut-o la prânz, toți am venit de afară, înfrigurați, cu umbrelele picurând. Pe drum de acasă nu-mi venea să cred câte leșuri de umbrele am numărat pe străzi. Zeci.„Am 40 de ani, dar în viața mea n-am văzut așa ceva!” aș fi declarat și eu la TV, dacă m-ar fi întrebat cineva 😉 Noroc că nu m-a întrebat nimeni.

umbrele3 umbrele2 umbrele umbrela4 umbrela umbrela2

 

Sub influența acestor imagini dramatice am deschis discuția:

– Afară e genocidul umbrelelor, nu pot să cred câte sunt moarte pe străzi. Trebuie să facem ceva pentru salvarea lor, o petiție, ceva … 😉

– Da, eu pe a mea o țin acasă, nici n-am luat-o azi. Am glugă! îmi răspunde serios un coleg.

A voastră cum se simte? 😛

umbrela5

Etichete: , , ,

20 comentarii la “Genocidul umbrelelor” Subscribe

  1. TNH 02/10/2013 at 22:27 #

    Mihai: da, normal ca eram pasager. Veneam de undeva unde era vreme buna, cand am ajuns era intuneric si nu mi-am dat seama cat e de urata vremea, cartela de telefon nu mai mergea, wi-fi-ul de la Otopeni a dat eroare, nu aveam ce sa fac, trebuia sa ajung acasa. Asa-i cand accepti piscoturi, ceva trebuie sa-ti dea emotii.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Eu sunt lucrător sexual, legea e o curvă

sexworker

Interviu în 3 episoade cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. Azi, începuturile – „Epoca de aur”, când comunismul tolera prostituția, marca era mai tare ca dolarul iar clientul era domn.

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.

Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool

pajiste

La 1740 oricine putea să intre pe domeniul lui Frederick cel mare al Prusiei, cu condiția să fi fost îmbrăcat corespunzător. Azi intrarea costă 19 euro și îți dezvăluie un colț de rai și o poveste frumoasă.

Fără dosar cu șină la Consulatul Boliviei

20180224_105612

Aventurile birocratice din lumea care nu vrea să înțeleagă avantajele renunțării la vize turistice.

Epoca post adevăr, UE ține presa de mână și o încurajează să meargă spre lumină

eu-oficials

Jurnaliști europeni cer Comisiei Europene să-i apere de bogați, de politicieni și de ura cititorilor. UE știe că moartea presei = sfârșitul democrației, dar habar n-are ce e de făcut nici pentru salvarea uniunii, nici a presei.

Skopje, Macedonia: sărăcie și statui pe datorie

Prometeu, turiștii și clădirea parlamentului în plan secund

Premierul macedonean ia credite externe ca să clădească identitatea națională cu statui și clădiri impozante, în timp ce țara are 30% șomeri, iar oamenii emigrează ca să trăiască mai bine.