În ciuda modului în care s-a terminat, protestul din seara cu numărul 5 a fost probabil cel mai încurajator pentru moralul celor care nu mai credeau în propriii concetățeni. Nu voi folosi cifre pentru că mi se pare că e o beție a numerelor mari, întreținută mai degrabă de un wishful thinking, când în realitate nu știe nimeni câți om fi fost. Dar am demonstrat că suntem suficient de mulți, de hotărâți și de inteligenți încât să le fie frică. Iar frica lor s-a tradus inițial în cele două-trei cordoane de jandarmi, cu care și-au înconjurat clădirea guvernului, și către miezul nopții la galeriile de fotbal menite să ne pună pe fugă și să ne discrediteze.
Oricum ne cam lăsaseră puterile, după o noapte în care îi împresurasem până către orele mici ale dimineții și ne intrase frigul în oase. Din păcate pentru ei, diversiunea cu ultrașii de la final nu i-a afectat decât pe bieții jandarmi, în rest nu cred că mai există cineva care să pună semnul = între protestatarii pașnici și huliganii din galeriile de fotbal. PSD, o mizerie de partid care încă lucrează după manualul de manipulare din anii 90. Nu mai are mineri, aduce ultrași.
Câteva observații din seara asta:
- Piața Victoriei a devenit neîncăpătoare pentru o înfrângere atât de mare a democrației, adunând sub pancarte bule diferite de Facebook. Mama mi-a zis la telefon că ar vrea să vină și ea, dar m-am gândit că nu ar fi un mediu propice pentru cineva de peste 70 de ani. Când colo, pe la ora 7 piața era plină de părinți și bunici.
- Oamenii veneau și plecau, unii au o rezistență scăzută la frig, iar ăsta e principalul nostru dușman acum. Nu contează cât au stat, important e că au venit, de aia mi se pare imposibil de estimat o cifră reală de participare.
- După ora 9 au început să apară printre noi grupulețe de zurbagii duhnind a alcool și cu alt gen de strigături decât ale noastre. Erau destul de rapid izolați. Oamenii se uitau dar nu strigau alături de ei.
- Creativitatea pancartelor a rămas în continuare punctul forte ale „petrecerii”, ceea ce demonstrează mai mult decât orice altă declarație de intenție nivelul la care se situează protestul.
- Oameni veniți cu termos și pahare care serveau lumea cu ceai cald + alte mici gesturi prietenești (flori oferite jandarmilor) care vorbesc, din nou, despre calitatea protestului, dominat de familii, prieteni, colegi de serviciu.
- Internetul nu face față unor grupuri atât de mari de oameni, așa că dacă vreți să vă dați întâlnire cu prietenii acolo e bine să vă stabiliți repere clare dinainte. Pentru știri puteți să ieșiți din când în când din mulțime și să încercați un refresh pe telefon la paginile pe care le urmăriți, dar azi nici asta nu a mers. Am înțeles că jos în stațiile de metrou Internetul mergea. Un bravo sincer merge către Orange, care a adus aseară un camion cu niște mașinării menite să impulsioneze Internetul în zonă – abonaților lor le-o fi mers, nu știu, eu am doar prieteni cu Digi și Vodafone 😉
- Rolul cel mai ingrat în protestele astea a fost, de departe, al jandarmilor. Noi am strigat, ne-am mai plimbat de colo-colo, am sărit, am băut un ceai, o tărie, care ce-a avut. Când n-am mai putut am plecat acasă. Ei stau în cordon/dispozitiv, cu sau fără căciuli, echipați mai bine mai rău, cum își permite statul să-i îmbrace, și primesc huiduielile destinate celor invizibili din spatele lor. Astă seară au încasat și petarde sau alte proiectile.
- Prestația jenantă de final, a ultrașilor, arată după părerea mea disperarea PSD, care știe că nu poate miza pe o contramanifestație de amploare similară (așa cum umblă vorba prin târg că vor să programeze). Cine să vină la București să susțină grațierile și dezincriminarea furtului de până la 200.000 de lei din avutul public?
Protestele vor continua în aceeași manieră pașnică și mâine. Oamenii nu trebuie să se teamă, până și Jandarmeria a făcut un apel care, mascat, spune cam același lucru. Rezistența trebuie continuată oameni buni, pentru că hoțiile nu se opresc aici. Vineri cică s-ar pregăti o ordonanță de desființare a Direcției Naționale Anticorupție (mă rog, prin comasare). Hai, ne vedem diseară iar în piață. Cu haine groase, apă, bomboane și determinare. Nu mor caii când vor elefanții!
Salutare ! Suntem in aceeasi barca desi ne despart aproape 500 km din Suceava pana in Bucuresti. Din pacate aici lumea e mai delasatoare chiar si in asemenea momente critici . Aproximativ 1500 de persoane au protestat pasnic si civilizat in Suceava.
Și în Teleorman au fost vreo 6 la început. Aseară am auzit că a crescut cifra. Oamenii se urnesc greu la vot, darmite pe vremea asta la protest 🙂
Adorabile fotografiile dnei Epure, publicate pe Vice.
Chiar fiind în Piață este imposibil să vezi tot!
I-auzi, cică ne dezinformează și manipulează agenturili străine, și ne-au mai dat o sută de lei la salariu!