Când mai vedeți reclame cu bătrâni râzând cu toată placa într-o lumină caldă, solară, să știți că ăia nu sunt nici români, nici la azil. Și poate nici așa bătrâni 😉
Povestea de duminică
Despre un azilant care face două crime, despre iresponsabilitatea industriei farmaceutice, despre incredibila toleranță a părinților care-și pierd fiica și o carte care a ieșit din asta. În Olanda.
Cardul Sensiblu și protecția datelor personale
Farmacia Sensiblu spune că este victima unora care-i folosesc numele când îi sună pe oameni ca să le vândă produse. Totuși farmacia refuză să facă publice numele firmelor parazite și susține că le-a speriat cu o notificare. Actele de la Autoritatea pentru protecția datelor, însă, arată că Sensiblu are dreptul să împartă datele clienților săi și cu alții.
Când n-o să mai fure toată lumea, n-o să mai furăm nici noi
Când? Despre năravul popular al lingerii degetelor atunci când lucrezi cu mierea și despre iluzia schimbării după momentul zero al… grațierii













