club de carte

Tag Archives: club de carte

Carte & alte arte 11/04/2022

Lizoanca, sentimentul românesc al impunității

Cea mai mare catastrofă a vieţii e că există un tartore peste partea ei cea mai frumoasă – zice Doina Ruști în „Lizoanca la 11 ani”, romanul care ne arată rețeta de succes pentru fabricarea adulților defecți

Povești rusești de păcălit popoare

Al doilea roman al lui Guzel Iahina, despre mărirea și decăderea germanilor, strămutați pe malurile Volgăi de Ecaterina cea mare și decimați de marele Stalin. Copiii de pe Volga, lectură utilă zilele astea, încă o poveste rusească de adormit popoarele conlocuitoare.

Cu ce cărți petrecem sfârșitul pandemiei

Ultimul club de pandemie, întâiul de război. 9 cărți pe care le vom citi anul ăsta la clubul de carte.

Ce aveți de gând să citiți în 2022?

Propuneți cărți de citit la clubul de carte pentru 2022, ca să ne mai abatem gândurile de la pandemie și efectele ei.

Arhipelagul Gulag și Boracay-ul meu*

… am citit eu pățaniile lui Alexandr Soljenițîn ca să nu fii nevoit s-o faci tu, deși n-ar strica să te chinui un pic să citești cartea asta, că poate astfel nu mai repetăm tâmpeniile din istorie

Când îți pune nevasta titlu la carte

Fructele mâniei, un titlu bun pentru încă un roman okeiuț de John Steinbeck. La clubul de carte, firește.

Biblia după Steinbeck

„La răsărit de Eden”, de John Steinbeck – o carte scrisă bine, dar construită prost.

O parte din viața și prada lui Marin Preda

Prima și singura carte de memorii a autorului Moromeților se discută la clubul de carte. O fi bine, o fi rău…?

Nimic despre vaccinarea anti Covid 19

Women and children scavenging for coal from slag heaps near closed mines during the coal strike. (Photo by Topical Press Agency/Getty Images)

60 de ani după ce Edward Jenner a inventat vaccinul, viața pe pământ a fost un pic mai bună, dar nu neapărat mai dreaptă. Despre nedreapta soartă a clasei muncitoare, care nu merge nici în Paradis, este romanul extraordinar de la clubul de carte de luna asta: Germinal, de Emile Zola. Romanul de la 1860, numai bun de citit la coadă la vaccinare 😉

Trei într-o barcă, fără mască

Un jurnal de călătorie din secolul 19, citit cu lipsa de răbdare și atenție din pandemia secolului 21.

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”

Citește mai mult...

Dollo zice Bine

Lizoanca, sentimentul românesc al impunității

Povești rusești de păcălit popoare

Cu ce cărți petrecem sfârșitul pandemiei

Ce aveți de gând să citiți în 2022?

Arhipelagul Gulag și Boracay-ul meu*

Când îți pune nevasta titlu la carte

Biblia după Steinbeck

O parte din viața și prada lui Marin Preda

Nimic despre vaccinarea anti Covid 19

Trei într-o barcă, fără mască

Articles

Ce citim luna asta

Buton pentru like-uri în euro

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Oldies but goldies

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Construcția unei case în România, când nu ai bani, dar ai pretenții (I)

Pur și simplu Norvegia

Mama mi-a zis să nu mă duc, dar eu nu și nu…

Ziua 8 – Dumneata scrie ce trebuie, eu mă fac că nu văd… și semnez