cronică de carte

Tag Archives: cronică de carte

Carte & alte arte 16/12/2015

Eco – cum să scrii o carte cât un ziar prost

Dacă n-ați citit ultima carte a lui Umberto Eco – Numărul zero – nu e nicio pagubă. Trăiți asta de 25 de ani. Dar dacă nu veniți la ultimul club de carte de anul ăsta s-ar putea să fie o pierdere 😉

Cutia neagră a lui Oz – toți au fost de vină

Spre deosebire de pasagerii lui Adrian Iovan, ai lui Oz sunt prea legați cu centuri de siguranță, incapabili să iasă din „scaun” și să renunțe la propriile obsesii, de aia sfârșesc mistuiți de ură și dor.

Corecții, insectarul cu oameni al lui Franzen

Povestea unei familii normal de avariate, în care toată lumea aleargă după niște iluzii și sfârșește fără ele. Excelentul roman „Corecții” al lui Jonathan Franzen se discută la clubul de carte de vineri.

Povestea de iubire cu șpriț se stinge

Hai la clubul de carte ca să vedem ce ar fi trebuit să facă băiatul bun, ca să nu mai sufere 40 de ani după fata nesăbuită a lui Mario Vargas Llosa.

Când viaţa bate cartea – Jurnalul lui Mihail Sebastian

Deşi trăim într-o epocă în care minorităţile, cel puţin la nivel declamativ, sunt tratate politically correct, am senzaţia că problema evreiească este în continuare de actualitate, cel puţin în societatea românească.

Caietul Albastru al Adrianei Săftoiu

În care nu se spune dacă Băsescu și-a tras-o sau nu cu Udrea, dar ce scrie în el, dincolo de bârfa asta, e infinit mai important.

Cum am devenit huligani

N-am devenit, așa ne-am născut, și nici viața (în România) nu ne ajută să depășim acest handicap. Un fel de cronică la cărțile despre evrei și societatea românească ale lui Mihail Sebastian.

Despre alt pilot care s-ar fi sinucis

Discutăm joi seară, la clubul de carte&vin, în amintirea lui Antoine de Saint-Exupéry, autorul și aviatorul care a scris „Pilot de război” înainte de a decide să-și parcheze avionul pe fundul mării.

Jurnalul unei fete greu de mulțumit

Jeni Acterian, o „fată deșteaptă din Balcani”, al cărei jurnal scris în anii 30-40 e la fel de actual și în vremea „băieților deștepți” 😉

Dora Bruder, în căutarea vieților pierdute

Încă un scriitor de Nobel la înălțimea căruia nu mi se ridică gusturile profane, literare – Patrick Modiano

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”

Citește mai mult...

Dollo zice Bine

Eco – cum să scrii o carte cât un ziar prost

Cutia neagră a lui Oz – toți au fost de vină

Corecții, insectarul cu oameni al lui Franzen

Povestea de iubire cu șpriț se stinge

Când viaţa bate cartea – Jurnalul lui Mihail Sebastian

Caietul Albastru al Adrianei Săftoiu

Cum am devenit huligani

Despre alt pilot care s-ar fi sinucis

Jurnalul unei fete greu de mulțumit

Dora Bruder, în căutarea vieților pierdute

Articles

Ce citim luna asta

Buton pentru like-uri în euro

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Oldies but goldies

Și ce ne-a dat nouă UE? Mai mult ne-a luat!

Construcția unei case în România, când nu ai bani, dar ai pretenții (I)

Recursul la argumente

Respect pentru sfânta prostie națională

Jurnalul unei pisici de garsonieră

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite