Ziua porcului

Nu i-am făcut pomană, l-am tocat direct în cârnați și i-am belit șoriciul :) Atenție, urmează imagini șocante, nerecomandate vegetarienilor! ȘOC! ȘOC! ȘORICI!

A zi a fost așa:

 Apoi așa  și după o zi de muncă așa                                           Rețeta v-am spus-o anul trecut. Surpriza plăcută de anul ăsta a fost că șoriciul porcului cumpărat ”de la țărani” din Piața Obor era așa de bine pârlit încât a fost o încântare să-l ronțăim ca aperitiv. Plus că mama e sigură că, spre deosebire de carnea de porc de crescătorie, godacul ăsta are cărnița mai fragedă.

Săptămâna viitoare vă spun cum se face toba, că azi n-a mai fost timp și de ea. Dar vă asigur că e piesă de rezistență printre preparatele mamei de Crăciun.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Etichete: , , , ,

8 comentarii la “Ziua porcului” Subscribe

  1. Farfuridi 17/12/2011 at 20:38 #

    asta mi-as dori sa scrie pe mormantul meu: porc, sorici, carnati, toba, sarmale, piftie! 😀

    • Dollo 17/12/2011 at 21:18 #

      Toate au fost iubite și prețuite! :))

  2. mircea 17/12/2011 at 22:40 #

    Ca un ziarist blazonat ce esti, de ce nu avertizezi publicul ca imaginile sint socante? Inteleg ca n-are rost sa-i uram „La Multi Ani” porcului…

    • Dollo 17/12/2011 at 23:10 #

      Huh, ai dreptate, iau măsuri imediat 🙂

  3. George Lacatus 18/12/2011 at 08:50 #

    Deci, nu mai publicati asemenea poze. Stricati diminetile oamenilor. Acum trebuie sa fac rost de sorici pentru Ochelarista :D.

    • Dollo 18/12/2011 at 14:36 #

      are pofte? :))

  4. Liviu Filip 18/12/2011 at 12:17 #

    Dollo, cum ai facut ca pozele alea sa miroase a sorici parlit cand te uiti la ele? 🙂

    • Dollo 18/12/2011 at 14:37 #

      e un plugin special 😛

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Dacă ai vrea să trăiești doar atât cât poți

maini

Când mai vedeți reclame cu bătrâni râzând cu toată placa într-o lumină caldă, solară, să știți că ăia nu sunt nici români, nici la azil. Și poate nici așa bătrâni 😉

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite

IMG_2114

Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.

Cine-l bate pe prinţul Charles, la popularitate, în Viscri

Patul care asteapta musafiri in casa Gerdei din Viscri

Transilvania li s-a arătat străinilor exact aşa cum este. Un ţinut minunat, locuit de oameni în esenţă buni, dar inconştienţi de valoarea moştenirii pe care o au în bătătură.

Ce ar fi de văzut/făcut în Portugalia

Porto, râul Douro și un pod făcut de Eiffel

Vizitat Lisabona, Porto, Estoril, Sintra, Coimbra, Fatima, Obidos&co; lăfăit pe plajele din Algarve, mâncat fructe de mare sau ce vă poftește apetitul, băut vin verde, ascultat Fado live, simtit bine pe bani putini

Epoca post adevăr, UE ține presa de mână și o încurajează să meargă spre lumină

eu-oficials

Jurnaliști europeni cer Comisiei Europene să-i apere de bogați, de politicieni și de ura cititorilor. UE știe că moartea presei = sfârșitul democrației, dar habar n-are ce e de făcut nici pentru salvarea uniunii, nici a presei.