Archive | decembrie, 2012

Urare de la Toshiba

toshiba-felicitare

În 2013 să trăiți cât pentru nouă vieți și indiferent de ce vi se întâmplă să cădeți tot în picioare! Miaou 🙂

Mai mult 15 comentarii

Pe unde mi-ați fost, cititorilor?

Thailanda prin obiectivul lui Iosif

Anul ăsta nu-mi mai fac bilanțul, vi-l fac pe al vostru. Pe unde ați umblat cu gândul la mine: din Thailanda în Canada și din Vietnam în Australia. Dar nici cu oferta europeană și autohtonă nu mi-e rușine.

Mai mult 9 comentarii

Războiul, cel mai frumos film despre Crăciun

Joyeux Noël

Joyeux Noël, un documentar despre fraternizarea soldaților francezi, germani și englezi, în 1914, despre stupiditatea războiului văzută din tranșee și despre motanul prizonier de război care transmitea bilețele dintr-o tabără în alta.

Mai mult 11 comentarii

Târg de Crăciun avem, spitale ca la Viena ne mai trebuie

Partea cea mai frumoasă din târg

Christmas marketu la români: au făcut un târg pe o parcare, iar șoferii tot pe trotuare își lasă mașinile. Vând gogoși, porumb fiert, haine de blană și mâncare indiană.

Mai mult 4 comentarii

Cum arată Crăciunul fericit

Lacul IOR

Un cuplu vesel de bătrânei neliniștiți, în metrou, și un apus de soare înghețat pe Lacul IOR.

Mai mult 2 comentarii

A zis mama să-i pun silicoanele pe Facebook

Cozonacii de anul ăsta

Când a scos cozonacii din cuptor, mama a exclamat: „Parcă ar fi niște țâțișoare! Ia să-mi pui silicoanele pe feisbuc ăla al vostru, că nu mai pot ce mândră-s de ele!”

Mai mult 12 comentarii

Povara Crăciunului în familie

Crăciunul în familie

Multă vreme nu i-am înțeles pe românii emigrați care se chinuie să revină în țară cu ocazia sărbătorilor. Apoi am ajuns la concluzia că sărbătoare înseamnă momentul ăla în care te simți iubit și atât. Ceea ce vă doresc și vouă. Oriunde v-ați afla.

Mai mult 25 comentarii

În timpul ăsta, în Hala Obor

Mațe pentru tobă

În timp ce parlamentarii își învesteau încrederea în guvernul Ponta 2, poporul își investea economiile în porcul de Crăciun. În Hala Obor.

Mai mult 4 comentarii

Pentru Dan. Și pentru toți cei care au murit „ca fraierii” la Revoluție

O bunică de pe strada care-i poartă numele lui Dan

Azi e doar un nume de stradă în Berceni. Pe ea locuiesc oameni. Probabil unii dintre ei s-au enervat acum câțiva ani când au fost nevoiți să-și schimbe buletinele pentru că primăria le schimbase numele străzii.

Mai mult 24 comentarii

De ce nu merge reciclarea în Româna

instrucțiunile automatului de reciclat PET

Pentru că suntem, deocamdată, prea bogați și prea fuduli ca să ne mulțumim cu cei 0,06 lei cât se poate căpăta pe o sticlă de plastic aruncată la supermarket.

Mai mult 33 comentarii

Oldies but goldies

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Tata

tata

Mama, aplecată asupra crucii lui, exclamând cu o imperceptibilă urmă de satisfacție: „Deh, Nelule, ai murit așa cum ai trăit, ca un câine!”. Mi-am dat seama că ea nu l-a iertat niciodată.

Parcul meu IOR

Parcul IOR

Mi-a fost alături 40 de ani, m-a crescut și relaxat. Acum e rândul meu să-l apăr de șmecheri. Dacă sunteți din sectorul 3, veniți mâine la Titan ca să ne păstrăm parcul.

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.