Neamul ortodox cel degrabă vărsătoriu de ură

Mi se pare mai periculoasă manipularea și rescrierea istoriei zi de zi, de către formatorii de opinie din România democratică, decât a făcut-o Sergiu Nicolaescu în filmele lui pline de clișee, în comunism

Pentru a păstra renumele lui Sergiu Nicolaescu în conştiinţa poporului român în majoritate ortodox, Arhiepiscopia Bucureştilor a făcut apel către familia marelui regizor să-l înmormânteze creştineşte, iar în acest sens, Arhiepiscopia Bucureştilor şi Parohia Parc Domenii din Bucureşti (Biserica Caşin) vor asigura jumătate din cheltuielile de înmormântare ale regretatului  regizor. Incinerarea este o practică necreştină. În plus, Primăria Capitalei poate oferi un loc de veci la Cimitirul Bellu, în zona unde sunt înmormântate personalităţile lumii artistice”, a declarat pentru Mediafax părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Așadar, Biserica ortodoxă e de acord să suporte jumătate din cheltuielile de înmormântare (de ce nu în totalitate?), numai ca să-l salveze pe marele regizor din focurile crematoriului, de la o înmormântare rușinoasă, necreștinească, și să-l redea conștiinței poporului român – creștin ortodox, firește. Care popor juisează de bucurie că a murit propagandistul numărul doi (după Adrian Păunescu) al regimului comunist. E plin Facebook-ul, twitter-ul și Internetul de părerologi bucuroși că a mai murit unul care a făcut carieră pe vremea comuniștilor, din filme naționalist patriotarde. Atâta ură online n-am mai văzut de anul trecut dinainte de Crăciun.

Că ce mare regizor a fost Nicolaescu? Că ăia mari cu adevărat n-au putut să facă filme  mari, din cauza cenzurii, în timp ce Nicolaescu beneficia de figurația armatei române și punea în gura lui Mihai Viteazul discursurile ceaușiste și plagia filme străine și le-a construit românilor o falsă imagine patriotică. Așa, și? Sergiu Nicolăescu a fost un oportunist în regimul comunist, așa cum suntem și noi azi, în regimul capitalist. Ce a făcut el atunci pentru carieră și status, facem majoritatea acum pentru bani. De ce e acum mai acceptabilă prostituarea profesională  pentru carieră și bani, dar e condamnabilă aia din comunism? Or televiziunile așa-zis de știri și presa capitalistă de azi nu manipulează, nu fac propagandă, ci doar profit, nu?

Mie mi se pare mai periculoasă manipularea, rescrierea istoriei zi de zi și îndobitocirea maselor pe care o practică televiziunile și formatorii de opinie din România democratică, decât a făcut-o Sergiu Nicolaescu în filmele lui pline de clișee în comunism. Mi se pare mai grav că am schimbat o „savantă în chimie” cu un Parlament în care am ales câțiva informatori ai Securității dovediți și recunoscuți. Câți or fi neștiuți? Mi se pare mai grav că avem un plagiator dovedit și pe jumătate recunoscut în fruntea Guvernului și un președinte bănuit că ar fi fost securist, decât că Sergiu Nicolaescu a făcut toată viața, pe bani publici, niște filme de calitate îndoielnică la care au vibrat – lipsiți de educație artistică – generații întregi de români.

Mi se pare trist că suntem atât de critici și severi când îi judecăm pe ăia dinainte de 89, dar noi nu suntem în stare de mai bine de 20 de ani încoace. Bine măcar că ne-am întors la credința milenară.

 

Etichete: , , ,

43 comentarii la “Neamul ortodox cel degrabă vărsătoriu de ură” Subscribe

  1. Alexandru 05/01/2013 at 18:59 #

    De acord cu articolul, general vorbind dar am si eu o nedumerire. Totusi, la cine te referi cand spui „noi nu suntem in stare…”? Acum, nu ca mi s-ar parea mie ca generatiile de dupa ’89 sunt formate din ingeri dar haide sa fim corecti. Pana acum, generatiile formate in comunism au dominat tot. Inclusiv subiectul articolului tau, Sergiu Nicolaescu, a fost timp de vreo douazeci de ani ani senator. Sa nu-i mai mentionam pe Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Basescu, Adrian Nastase, Dan Voiculescu…Toti si-au petrecut mai mult de jumatate din viata in comunism. De asemenea, ei au constituit o oligarhie transpartinica care nu poate fi data la o parte prea usor, dupa cum s-a vazut la aceste alegeri. Tinerii care mai rasar (V Ponta, MRU, etc) apar doar sub obladuirea si cu aprobarea lor. Sunt niste odrasle formate la scoala de cadre a partidului sau a securitatii. Poate am scapat de comunism dar sa nu ne iluzionam ca am scapat de dominatia generatiilor comuniste.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Diferența dintre șpagă și cadou, versiunea polițistului de la rutieră

malecon

O lecție de anticorupție de la doi români indignați, pentru doi polițiști cubanezi înfometați. Plus ultimele experiențe din Cuba, hai, luați de citiți, ca să plec și eu acasă 😉

Dubița albă din Vitan, monumentul neputinței poliției și Primăriei sectorului 3

Celebra dubiță abandonată în fața Poștei Vitan

O dubiță zace de câteva luni încurcând traficul din Vitan. Poliția locală știe, dar nu are platformă de ridicat, Poliția rutieră o filmează și-l amendează pe proprietar, Primăria Capitalei zice să apelăm la țiganii care fură fier vechi, să fure și mașina abandonată.

Mergând pe sârmă

domnul i

Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.

Suni la 112 și te sună înapoi niște ciocli

morturary

O întrebare pentru domnul Raed Arafat: ce comision primesc operatoarele de la 112 ca să le furnizeze firmelor de pompe funebre numerele de telefon ale rudelor celor decedați?

Cât valorează un om? Dar după moarte?

sidonia cu geo bogza si miron

Cum am descoperit-o pe Sidonia Drăgușanu – scriitoare, ziarist freelancer în timpul războiului, activistă feministă, sfătuitoarea doamnelor, prietena domnilor – deși o uitase toată lumea, inclusiv Uniunea Scriitorilor

Primăria Capitalei cumpără lumina soarelui la suprapreț

panouri

Aministrația parcurilor București a cârpit sistemul de iluminat din Parcul Tineretului cu niște panouri fotovoltaice pe care le-a cumpărat cu de patru ori prețul pieței, de la o firmă care a făcut în viața ei o singură afacere: asta.