Rochia de bal

Mi-am regăsit rochia de la balul de absolvire a liceului, din 1988. Încă mă mai încape, o mai fi în tendințe?

rochia

Costa câteva sute de lei participarea la balul pe care clasa a decis să-l facem undeva la mare. Mama avea salariul puțin peste 2000 de lei. Cum să-mi plătească mie participarea la bal, fie el și pentru terminarea liceului? Așa că am mers doar la varianta săracilor, aia organizată în clasă. Rochia mi-o făcuse verișoara mamei, croitoreasă în Buzău, care era capabilă să coasă orice-i desenam eu din revistele Burda, strecurate cumva în România la pachet cu alte chestii occidentale decadente.

rochia3Azi am regăsit rochia în șifonier la mama. M-a întrebat dacă vreau s-o mai păstreze. Habar n-aveam că o ținuse până acum. A fost ca și când aș fi deschis o conservă din aia cu aer din comunism. M-au năpădit amintirile, m-am întors în banca mea din clasa a 12-a. Culmea e că încă mai încap în ea. În rochie 😉 O combinație de satin roz bombon, catifea neagră de la o rochie mai veche a mamei și voal. Singurele chestii cumpărate au fost satinul și voalul. Fermoarul a fost recondiționat de la o rochie mai veche a croitoresei, pentru că pe vremea aia nu se găsea un fermoar atât de lung. De fapt nici nu mai știu ce naiba se găsea.

Clar nu ieșise ca în revistă, dar respecta două dintre elementele de acolo: funda imensă în dreptul sânilor (cvasi inexistenți la vremea aia) și fusta încrețită pe șolduri, că așa se purta atunci, ca să-ți sublinieze talia. Că nici șolduri nu aveam destul…

Curios lucru e că nu-mi amintesc nimic, absolut nimic de la bal. Tocmai pentru că a fost unul fără fast. Nici poze nu am de atunci. Mă întrebase cineva adineauri cu cine am fost la bal. Cu nimeni, că nu aveam prieten. Nu am avut niciunul până când m-am angajat, și eram pe picioarele mele, cum s-ar zice. Fată responsabilă 😉

Nici rochia n-am pătat-o cu băutură, nici n-am pozat-o cu telefonul în oglinda din buda școlii. E drept că nici nu se făceau pe vremea aia „pozele” de azi în WC-urile școlilor 😉 De aia mi-am scos acum pârleala și m-am pozat în ea, în oglinda de pe hol.  Blogul ăsta devine tot mai mult o piedică în calea uitării 🙂

Etichete: , , , , ,

8 comentarii la “Rochia de bal” Subscribe

  1. Andreea 01/09/2013 at 14:41 #

    Dar iti sta chiar bine! 🙂
    Eu zic s-o pastrezi, moda intotdeauna revine dupa 30-40 de ani asa ca nu se stie niciodata.

  2. Sonia B 01/09/2013 at 14:41 #

    Sunt frumoase ! Si rochia si purtatoarea!

  3. volk 01/09/2013 at 14:44 #

    M-ai facut sa plang!

  4. ady 01/09/2013 at 15:07 #

    e foarte misto si iti sta bine. si s-ar putea sa fie in tendinte. 🙂 sau macar n-a expirat de tot. mama ar numi culoare aia „somon”. a purtat-o anul trecut, la nunta lu’ frate-meu si a facut furori (rochia „somon” a maica-mii si pantofii „rodie” ai cumnata-mii-mireasa au fost cele mai admirate piese). s-a smiorcait un pic ca e prea batrana pt culoarea aia, dar a cedat tentatiei si a zis „fie ce-o fi”.
    clasa mea a facut la „balul” intr-o crasmulita la caciulata. n-a fost exagerat de scump, nimeni n-a exagerat cu toaletele, a reusit sa vina toata clasa. (daca imi aduc bine aminte, s-ar putea sa ma insel, o parte am pus un pic mai mult sa-i ajutam pe cativa colegi). dintre profesori a fost doar diriga (care, iar sper sa nu ma insel, si-a platit singura tot). ne-am dus cu masinile imprumutate de unii colegi de la parinti. tin minte si acum, unul din ei ii promisese maica-sii ca nu trece de 60km/h. s-a tinut de cuvant, spre disperarea altora care s-au vazut nevoiti sa faca mai multe pauze decat se asteptau ca sa-l astepte. am purtat un costum dintr-un fel de panza topita, nu ma pricep, de un albastru foarte tare (ca nu inteleg ce-a fost in capul meu e una, dar nu inteleg ce-a fost in capul maica-mii de m-a lasat sa-l cumpar), format din pantaloni (cu cracii foaaarte largi) si un soi de bluzo-vestuta, inchisa cu vrreo 3 nasturi si o funda putin mai jos de sani. il aveam din urma cu un an, cand participasem la o nunta in el. 🙂 nu l-am mai vazut prin dulapuri la mama.
    la balul ala am incercat prima oara sa fumez (tutun, nu alte prostii); dupa vreo doua fumuri am zis ca nu-i de mine. 🙂 urmatoare incercare a fost intr-o pauza, la cursuri, vreo 3 ani mai tarziu, dupa ce-am tusit de prietena mea si-a inchipuit ca tre’ sa cheme salvarea am decis definitv ca tigarile nu-s de mine.

  5. Clementina 01/09/2013 at 19:43 #

    E frumoasa. Poti s-o mai porti. E vintage 🙂

  6. val 01/09/2013 at 21:01 #

    ești frumoasă.
    la rochie nu mă pricep 🙂

  7. spufi 02/09/2013 at 01:18 #

    are asa un aer de fifty’s. me gusta 🙂

  8. zwilling 02/09/2013 at 14:39 #

    Imi place rochia. Cu cine te-ai intors de la bal?

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască

Cum stăm cu moralitatea, noi ăștia educați în comunism

pionieri

Dacă e adevărat că predarea religiei în școli are rol de moralizare a maselor, atunci noi decrețeii, pionierii, șoimii patriei, de unde am învățat onoarea și moralitatea?

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

Când religia contrazice nevoile societății – eșecul german

biserica catolica

Biserica are monopol pe protecția socială în anumite zone din Germania, așa cum vrea și România să facă. Nemții își dau seama, după 50 de ani, că au greșit.

Minune, în decembrie în sectorul 3 au răsărit părăluțele

flori-negoita

În triunghiurile decupate în gazonul din sectorul 3 astă vară, s-au ofilit begoniile și au răsărit părăluțele. O afacere horticolă de 49 de euro/mp fără TVA.

Îmi pasă de turci, dar de noi mi se rupe

proteste-turcia

Mai știe cineva azi de ce au ieșit revoltații noștri la Universitate în iarna lui 2012? Merge sănătatea mai bine? Țara e mai bine guvernată? Au ieșit din foame cetățenii ăia însetați de demnitate?