amintiri | Dollo zice Bine

Tag Archives: amintiri

Carte & alte arte 17/03/2026

Vechituri

„Casa amintirilor”, de Yeal van der Wouden. O carte care ar fi putut să fie bună, dacă autoarea n-ar fi ținut neapărat să ne bage pe gât și sexul ei incert.

Amintirile mamei

Să le pui pe feisbuc ca să vadă lumea ce ți-am făcut io ție la 18 ani – lebede umplute cu cremă de vanilie și aripi din fulgi de migdale.

Castravete cu sare

N-aș fi zis că devin așa sentimentală cu vârsta. Și totul de la un castravete…

La plecarea unui om care a făcut totul așa cum trebuie

Am fost de curând la o înmormântare care m-a pus pe gânduri mai mult decât altele până acum.

De ce contează vechiturile pentru bătrâni

Am ajuns la vârsta la care mă atașez de lucruri pentru că de fapt sunt niște capsule ale timpului, care închid în ele stări și persoane pe care nu le mai am în preajmă

Dinți de lapte

Amintiri din vremea când vacanța de vară însemna hoinăreala în valea satului, grădinărit forțat cu mamaie și răsfăț cu porumb fiert cu bunicuța.

„Distanța dintre mine și mine”, un film documentar făcut de trei femei talentate, despre o a patra care le și întrece. Sau cum o descoperi pe Nina Cassian altfel decât cântându-i imnurile pionierești cu corul școlii.

Zăpezile din capul nostru

Zăpezile de altădată, de Gregor von Rezzori, cartea de luna asta – despre amintirile din copilărie, bijuterii prețioase sau bolovani atârnați de picioare, pe care-i târâm toată viața.

Acum 5 ani, pe 1 septembrie

protestam singură în Piața Constituției la adresa construirii Catedralei neamului. Între timp catedrala a ajuns la acoperiș și au mai început să protesteze și alții

Ce faceți cu telefoanele vechi?

Sau altfel zis, ce aștept eu de la Moș Crăciun Samsung 😛

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”

Citește mai mult...

Oldies but goldies

Portrete 02/06/2010

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

Portrete 27/06/2012

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.

Românisme 28/07/2013

Suni la 112 și te sună înapoi niște ciocli

O întrebare pentru domnul Raed Arafat: ce comision primesc operatoarele de la 112 ca să le furnizeze firmelor de pompe funebre numerele de telefon ale rudelor celor decedați?

Foto 20/03/2017

Vinales, seva eco-bio a Cubei

Dar ce căutași, maică, taman în Cuba? l-am întrebat noi pe albanez. Și el nu pricepea ce-l întrebăm, dar râdea la noi. Noroc că nevastă-sa mai scăpa câteva cuvinte englezești și până la urmă ne-a arătat stâlpii casei, a bătut cu mâna în ei și am priceput că albanil nu era albanez, ci zidar.

Tzepe 29/06/2015

Primăria Capitalei cumpără lumina soarelui la suprapreț

Aministrația parcurilor București a cârpit sistemul de iluminat din Parcul Tineretului cu niște panouri fotovoltaice pe care le-a cumpărat cu de patru ori prețul pieței, de la o firmă care a făcut în viața ei o singură afacere: asta.

Portrete 10/10/2016

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

Dollo zice Bine