O sâmbătă la mama

Cu salată de andive și înflorituri, plus niște pește la cuptor cu cartofi și usturoi

N u v-am mai delectat demult cu bucătăria mamei, dar nu s-a mai petrecut nimic nou pe frontul ăla. Azi, însă, am avut parte de niște improvizații care au ieșit destul de gustoase, și mă gândesc că poate vă tentează și pe voi.

salata-andive

Salata de andive cu diverse

Am făcut o salată de andive cu pește (ton de la conservă și niscai șalău fiert), sâmburi de rodie, ceapă verde, sos de maioneză cu iaurt și muștar, iar la final am mai aruncat înăuntru niște alune și o măslină dezorientată. Rodia a fost așa un soi de new entry pentru mama, că nu a mai folosit-o până acum. Prima dată când a văzut o rodie la față a fost acum câțiva ani, când a adus o nepoată de-a ei și nici ea, nici mama n-au știut că sâmburii de fapt sunt ăia care se mănâncă, așa că i-au aruncat și s-au întrebat cu ce au mai rămas 😀

rodie

Rodia năzdrăvană

La felul doi a fost tot o improvizație, niște bucăți de șalău la cuptor, pe cartofi cu rozmarin și sos de usturoi cu hrean. Simplu și de efect.

După ce am mâncat la ea am mers la clubul de carte unde am băut un vin cu niște fete cu care am discutat despre Middlesex 🙂 O seară reușită, una peste alta.

Procesul tehnologic (culinar, firește) mai jos:

Etichete: , , , , ,

5 comentarii la “O sâmbătă la mama” Subscribe

  1. Alina M 26/02/2014 at 14:18 #

    Așa am auzit și eu, că la rodie se mănâncă semințele, dar am încercat și nu mi-au plăcut. Am aruncat apoi semințele și am încercat pulpa. La fel de neinteresantă. Cred că o să rămân la caise și cireșe ca o adevărată babă.

  2. ady 26/02/2014 at 19:43 #

    acu’ vad si eu video-ul. tava d-aia am si eu. de la mama, care o are mostenire de la mama ei. o ador. si tava si pe mama. pe bunica n-am cunoscut-o.

    • Dollo 27/02/2014 at 10:29 #

      care tavă? te referi la alt video?

  3. ady 27/02/2014 at 11:18 #

    Tava din video in care se cuptorizau pestele si cartofii.

  4. Adi 27/02/2014 at 20:33 #

    Nepoatele! Unde-s nepoatele?!?! 😀

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Stăm prost cu nervii

sacrificat

O jumătate de oră într-un autobuz Mercedes, în cel mai bogat oraș al țării.

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.

Strâns uniți în jurul SRI, întru salvarea planetară a Internetului

dumbrava-cosmoiu

Cum se derulează o ședință în Parlamentul României, în care SRI încearcă și reușește să impună o lege abuzivă, iar deputații se fac că se opun.

Dacă Traian ar fi vrut să cucerească Dacia în 2013…

turnulete

… l-ar fi oprit jandarmii să urce la cetatea Sarmizegetusa Regia, pe motiv că e închisă între decembrie și februarie, și astfel geneza poporului român ar fi așteptat primăvara

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român