Țara are nevoie de liniște

Români din diaspora, măi dragă, nu mai încercați să ne treceți strada cu forța.
romani-munchen2

Români care au vrut să voteze la Munchen – foto Mădălina Roșca

Români din diaspora, măi dragă, de ce ați plecat din țară? Pentru că ați simțit că nu puteți schimba nimic aici, că nu vreți să vă sacrificați viața pentru un proiect de țară, pentru că ați fost înfrânți de structuri sau pentru că pur și simplu erați obosiți?

Păi atunci de ce vă mai încăpățânați să trăiți crăcănați spiritual între țara lăsată în urmă și aia care v-a adoptat? De ce nu vă vedeți voi de pâinea aia neagră a exilului și tot jinduiți să ne explodați nouă mămăliga?

romani-munchen

Români care au încercat să voteze la Munchen – foto Mădălina Roșca

Noi, aici, avem nevoie de liniște și unitate, nu mai încercați să ne treceți strada cu forța. Aritmetica vă e potrivnică: sunteți câteva zeci-sute de mii afară, în țară mai sunt alți câțiva. 4-5% din 9 milioane nu arată decât procentul viitoarei emigrații sau a celor care trăiesc pe Facebook, într-o bulă. Elemente destabilizatoare, niște golani care sfidează ordinea socială și care nu știu decât să voteze împotrivă.

Etichete: , , , , , , , , , , ,

25 comentarii la “Țara are nevoie de liniște” Subscribe

  1. spufi 04/11/2014 at 03:24 #

    Cadrul cu mistreața cu colț de argint din ultimul clip o sa ma urmărească forever! brrr

  2. geo 14/11/2014 at 17:14 #

    Nea Nicu, fochist de servciu la centrala termica a MAE (OF.ACOP.) meditand cu ochii pe monitorul camerelor de luat vederi:
    „S-a intors nea Mele la noi, avem o diaspora care se tine de mitiguri, celula de criza la arhiva iar studentii au fost trimisi acasa… Parca am fi iar pe vremea Tovarasului! Eheee, aveam 30 de ani si tocmai venisem cu domnu’ presedinte de la Anver. Ce vremuri!”

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

Primăria Capitalei cumpără lumina soarelui la suprapreț

panouri

Aministrația parcurilor București a cârpit sistemul de iluminat din Parcul Tineretului cu niște panouri fotovoltaice pe care le-a cumpărat cu de patru ori prețul pieței, de la o firmă care a făcut în viața ei o singură afacere: asta.

Ziua 8 – Dumneata scrie ce trebuie, eu mă fac că nu văd… și semnez

Sursa foto: http://monstersketch.blogspot.com/2009_05_01_archive.html

Cea mai drăguță văduvă din blocul recenzat de mine, mă roagă să nu-i arăt ce am bifat la starea civilă, pentru că ea încă îl simte alături pe bărbatul ei mort de 35 de ani.

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

Tata

tata

Mama, aplecată asupra crucii lui, exclamând cu o imperceptibilă urmă de satisfacție: „Deh, Nelule, ai murit așa cum ai trăit, ca un câine!”. Mi-am dat seama că ea nu l-a iertat niciodată.