Archive | Românisme RSS feed for this section

La ce folosește un emigrat buletinul românesc

Buletinul românesc-speraclu

E suficient de lung și de lat pentru a deschide fraudulos o ușă de bloc la care nu ai cheie sau nu cunoști codul de la interfon.

Read More 16 Comments

România își ucide oaspeții cu indiferență

Otopeni, intrarea în Infern

În 2006 japonezul Hajime Hori a sângerat până la moarte în fața unui bloc din Piața Victoriei, mușcat de un maidanez. În 2012 japoneza Yurika Mauno e acostată pe Aeroportul Otopeni de un individ sub pretext că îi oferă un taxi, apoi violată și omorâtă. Două dintre marile bube ale României, eternizate de indiferența autorităților, ne omoară turiștii.

Read More 25 Comments

Stimați locatari, dați-vă prinși!

Operațiunea Cartea de imobil

Câți dintre ăia care sunt indignați că nu se dorește actualizarea listelor electorale au viză de flotant unde locuiesc sau sunt trecuți în cartea de imobil? Să vă mai întreb și câți aveți restanțe la întreținere? 😉

Read More 12 Comments

Domnul care micționează pe băsiste

Micționatorul pe băsiste

Înjurătorii de profesie au „curajul” să înjure sub numele real, dar nu în public. Trimit mesaje private, ca să ne bucurăm în intimitate de onoarea pe care ne-o fac. Ei există în ambele tabere și sunt mânați în luptă de singura doctrină politică acceptată în România: „Ciocu mic, acum noi suntem la putere!”

Read More 10 Comments

Foamea din Piața Vitan

Piața Vitan, poză cu titlu de prezentare, făcută într-o primăvară

Vânzătoarele din Piața Vitan sunt insistente, cicălitoare, practică o matematică bancherească și nu știu să dea restul. Când ieși de acolo ai senzația că ai fost jefuit și supus la perversiuni.

Read More 17 Comments

Monstruleții din Guvernul Ponta

Un monstruleț fără noroc

Cum au evoluat fanii muzicii pop în Guvernul României: de la „dragă domnule Maicăl” – apelativul folosit de Stolojan în anii 90 – la „monstrulețul” ministru Helvig care a alocat un sfert de milion de euro pentru o frunză pe afișele lui Lady Gaga.

Read More 25 Comments

La Cotroceni: „Toți suntem un pic securiști aici!”

La Muzeul satului

Muzeul Cotroceni, un loc în care să-i duci pe străini sau pe românii emigrați, ca să le arăți că mai există și „securiști de bine” 😉

Read More 5 Comments

The mother fucker of everything

Busniss class la Gara de Nord din București

„La ce ne trebuie un traducător de engleză? Adică ce, eu nu sunt capabil să le zic vreo două ălora de la FMI despre mama și tata la finanțele noastre, care se simte bine și nu le-a picat greu criza politică?” și-o fi zis el Antonescu, în oglinda de la baie, dimineață când s-a trezit.

Read More 27 Comments

Legea succesiunii în România, câți notari, atâtea obiceiuri

Într-o zi, fiule, nimic din toate astea nu va fi al tău, din cauza taxelor

De când umblu să fac succesiune după tata înțeleg de ce se dau de ceasul morții nevestele și fiicele de politicieni să fie notărese. Păi să fii notar în România e mai tare decât să extragi petrol din Golf

Read More 70 Comments

Flori de mucegai

Florile lui Prigoană din gunoiul nostru

După ce a renunțat la reciclare pe motiv că e o abureală de ochii UE și nu aduce profit, Prigoană ne spune că din deșeurile noastre mustind de zeamă de pepene și tăiței prelinși din ciorbă răsar chestiile alea frumoase de pe mașinile lui. Așa o fi, dar poate în conturile familiei Prigoană, că aci pe străzi mașina asta nouă și frumoasă lasă o dâră de putoare de vară….

Read More 10 Comments

Oldies but goldies

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

De ce a fost mai bine în iarna lui 54

București în iarna din 1954

Pe vremea aia oamenii știau să-și facă provizii pentru iarnă, să se scoată singuri din rahatul alb și reușeau să îndeplinească și planul în uzină. Acum avem televiziuni de știri al căror unic rol educativ e ăla de a perpetua mentalitatea asistată a cetățeanului care în curând va aștepta să fie șters și la cur de către autoritățile incompetente.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

Megastructuri și mini-popoare

catedrala2

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.

Cât valorează un om? Dar după moarte?

sidonia cu geo bogza si miron

Cum am descoperit-o pe Sidonia Drăgușanu – scriitoare, ziarist freelancer în timpul războiului, activistă feministă, sfătuitoarea doamnelor, prietena domnilor – deși o uitase toată lumea, inclusiv Uniunea Scriitorilor

Sărăcia se învață în familie și e ocrotită de stat

teclas

În Deltă oamenii se zbat ca peștii pe uscat: nu au de lucru, dar fac copii ca să trăiască din alocații. Copiii lor le vor călca pe urme. Needucați, necalificați, vor fi următoarele generații de votanți cu sacoșa.