Archive | Plezirista RSS feed for this section

Despre regretele unei vieți râvnite

langhe1

„Luna și focurile”, prima carte de la clubul de carte de anul ăsta – despre întoarcerea în sat, ca să arăți că te-ai realizat. Se putea și mai bine. După ce a scris-o, Cesare Pavese s-a sinucis. Nici lui nu i-o fi fost ușor.

Read More 1 Comment

Calpuzanii, povestea mandatului valah al lui Mavrogheni, care n-a mai fost reales de turci

calpuzanii

Petrecut în secolul 18, scris în secolul 20 și citit în secolul 21, romanul lui Silviu Angelescu are minunata calitate de a ne arăta cum suntem, cum am fost și cum vom mai fi, ca popor și ca indivizi, într-un dulce, amuzant grai pe care numai un lingvist și folclorist îl putea născoci.

Read More 1 Comment

50 de cărți bune citite în ultimul deceniu

Toshiba stă pe cărți, nu pe Fb :)

În ultimii zece ani am citit cel puțin o carte pe lună, datorită clubului de carte și nu numai. N-au fost toate bune, dar cele pe care le găsiți aici merită și citite și recomandate. Părerea mea.

Read More 5 Comments

Purici și paraziți

parasite2

Trei filme și seriale bune pe care le-am văzut vara asta și le recomand

Read More 5 Comments

Americana: de ce să te întorci într-o țară ca Nigeria? Sau România?

Americana

Povestea emigrării și a întoarcerii acasă a lui Ifemelu și Obinze, doi nigerieni care nu au mâncat salamul cu soia al sclaviei, și s-au dus de-a gata la democrație și egalitate în vestul corect politic, dar încă discriminator. La următorul club de carte, din octombrie.

Read More 4 Comments

O carte optimistă despre lume, în care autorul moare la final

factfulness

Factfulness, cartea scrisă de suedezul Hans Rosling împreună cu fiul și nora lui, te învață să nu mai iei lucrurile așa în tragic, că lumea nu se duce dracului așa cum ți se pare. Și are câteva argumente bune.

Read More 5 Comments

Povești haotice de așa-zisă călătorie

Ratacitorii – Olga Tokarczuk

Încă o carte/scriitoare multipremiată care ne dă țeapă la clubul de carte – „Rătăcitorii” de Olga Tokarczuk

Read More 5 Comments

Dinți de lapte

porumb

Amintiri din vremea când vacanța de vară însemna hoinăreala în valea satului, grădinărit forțat cu mamaie și răsfăț cu porumb fiert cu bunicuța.

Read More 4 Comments

Ceva bun pentru mama

prajitura cu fructe

Un telefon nou pentru mama și „meniul” cu care vine el la pachet.

Read More 1 Comment

Învățare, cartea minune a celor două Americi

Tara_Westover

Culmea actualității în memorialistică: citești cartea Tarei Westover, apoi intri pe Facebook și îi iei la rost personajele: cum ați putut să-i faceți așa ceva fiicei voastre?!

Read More 2 Comments

Oldies but goldies

Nu există o legătură între creșterea avuției bisericii și calitatea vieții enoriașilor

oti

Interviu cu fondatorul Asociației Secular Umaniste din România, Atila Nyerges, despre religie, credință, știință și imoralitatea legăturii dintre biserică și politicieni, pe la spatele poporului prezumat credincios.

Bolivia: cocaleros, cholitas, sărăcie și frumusețe cât cuprinde

20180320_141433

Frunze de coca amare și politică dulce, socialistă. Bolivia și oamenii ei.

Metodologia bătutului în ușă

suricate

Sau cât de mult seamănă românul cu americanul, când trebuie să-și dea zăpada din fața casei sau să facă front comun cu vecinii în fața autorităților

Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool

pajiste

La 1740 oricine putea să intre pe domeniul lui Frederick cel mare al Prusiei, cu condiția să fi fost îmbrăcat corespunzător. Azi intrarea costă 19 euro și îți dezvăluie un colț de rai și o poveste frumoasă.

Suntem mai proști decât ne credem, dar ne și cam place

ignoranta

Oamenii sunt mai puțin înclinați să caute informații după ce află că se înșală, deoarece le place să se simtă bine, nu incompetenți. În plus, când li se confirmă părerile, chiar false, creierul lor secretă dopamină și se simt ca atunci când fac sex sau mănâncă ciocolată.

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite

IMG_2114

Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.