Tag Archives: comunism

Cum se schimbă constituția. În Cuba

fidel

11.000 de cubanezi au semnat pentru modificarea Constituției. În replică, alte 8 milioane de cubanezi au semnat o contra-propunere de revizuire pe care Marea Adunare Națională nu a putut s-o refuze. Un fel de reînnoire a jurămintelor, după 50 de ani, pentru revoluția lui Fidel Castro

Read More 14 Comments

Asumarea trecutului și prezentul judecăților

floating-world

Un artist al lumii trecătoare, de Kazuo Ishiguro, este o mică bijuterie literară. Autorul reușește să-și transforme personajul dintr-un torționar fără voie într-un patriot de modă veche, care admite că poate a greșit numai de dragul fiicei sale, nu pentru că i-ar părea rău.

Read More 13 Comments

Când n-o să mai fure toată lumea, n-o să mai furăm nici noi

roboti

Când? Despre năravul popular al lingerii degetelor atunci când lucrezi cu mierea și despre iluzia schimbării după momentul zero al… grațierii

Read More 15 Comments

Havana libre nu doarme

fac3

Dacă aveți cont la ING anunțați-i când plecați în vacanță, altfel nu vă merge cardul în străinătate. Plus cum se distrează hipsterii, la ce visează pensionarul cubanez și de ce nu sunt asigurate roțile mașinilor de închiriat în Cuba

Read More 17 Comments

Cum e în Cuba

me-carlos

De la „Patria o muerte!”, îndemnul lui Fidel Castro bătut pe monezile naționale, cubanezii trăiesc azi un fel de „Covertible o muerte!”, imnul economiei de piață incipiente în care deocamdată îi exploatează la sânge pe turiștii amatori de călătorii în timp

Read More 22 Comments

Povești la metru, cu Cătălin Dorian Florescu

zaira

Zaira, de Cătălin Dorian Florescu, cartea de la clubul de luna asta, o telenovelă româno-americană scrisă nemțește despre o bănățeancă cu sânge catalan.

Read More 3 Comments

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

Read More 13 Comments

De ce mama nu e monarhistă

mama2

La coadă la catafalcul lui Gheorghiu Dej. Mama către tata: hai mă, Nelule, să stăm și noi cu lumea asta! Și așa au ajuns niște comuniști în sala tronului din palatul regal. Unde azi e depusă și regina Ana.

Read More 35 Comments

Să bem o vodcă pentru bunica lui Makine

testamentul

Poezia și melancolia stepei din „Testamentul francez” al lui Andrei Makine pot fi apreciate cu niscai grade alcool la bord, așa că vă invit să-l „degustăm” sâmbătă, la clubul de carte.

Read More 5 Comments

Fiecare moment dificil din istoria unei țări are nevoie de victime

mineriada

Ce or mai face oamenii ăia care au bătut la Mineriadă? Or fi bine, sănătoși, or avea copii, planuri, or fi mulțumiți de viața lor, de deciziile pe care le-au luat, or dormi liniștiți? Or face politică?

Read More 19 Comments

Oldies but goldies

Dumnezeu preferă proștii

catedrala

A te mai opune acum Catedralei Neamului echivalează cu a cere demolarea Casei Poporului. Istoria ne arată că în 25 de ani nu am învățat valoarea prevenției în tratarea bolilor, nici a dezbaterii publice în luarea deciziilor.

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.

Când gardul te dă de gol că ești nababul satului (III)

gardul

Proba șanțului și a zidului drept la sate; Viață de turnător de beton la mână; Azi ești tânăr și mâine îți cumperi gard jaluzea

Pe barba mea, poliția face ce vrea

barba

În era datelor biometrice, în care computerul face recunoașteri faciale chiar și sub burka, poliția română îi refuză unui bucureștean înnoirea permisului de conducere pentru că nu vrea să-și radă barba

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉

Ziua 8 – Dumneata scrie ce trebuie, eu mă fac că nu văd… și semnez

Sursa foto: http://monstersketch.blogspot.com/2009_05_01_archive.html

Cea mai drăguță văduvă din blocul recenzat de mine, mă roagă să nu-i arăt ce am bifat la starea civilă, pentru că ea încă îl simte alături pe bărbatul ei mort de 35 de ani.