Tag Archives: copilarie

Amintirile mamei

lebede

Să le pui pe feisbuc ca să vadă lumea ce ți-am făcut io ție la 18 ani – lebede umplute cu cremă de vanilie și aripi din fulgi de migdale.

Read More 2 Comments

Inocenții – parfumul unei copilării, fie ea și comunistă

inocentii-ioana parvulescu

„Cât de greu înțelegi unele lucruri pe care nu le-ai trăit direct și cât de diferit le înțelegi, în timp, chiar și pe cele la care ai asistat sau ai contribuit” – Inocenții, de Ioana Pârvulescu.

Read More 1 Comment

Voi ce n-ați reușit să deveniți?

cand te faci mare si renunti

Faceți ce vă place? Simțiți că sunteți utili cumva societății? Cum vă definiți? Câteva întrebări existențiale la care vă invit să răspundeți, dacă vreți, ca să mă ajutați să-mi dau seama dacă it’s just me or suntem mai mulți așa?

Read More 33 Comments

Tot ce e românește posibil

antic romanian skateboard

Nu, nu cred că o să ne ia dracu pentru că trăim în România și avem conducători corupți și proști. Cred că ne înscriem în media globală și că atât cât va fi românește posibil ne vom descurca să trecem și peste asta. Iar uneori, surprinzător, asta poate însemna chiar mai mult decât credeam.

Read More 23 Comments

Democrația și mersul pe jos

bucuresti-zapada3

Nostalgiile de iarnă ale unei dame între două vârste

Read More 6 Comments

Despre gulag la 10 ani

scrisoare catre mos

Ce știu despre gulag niște copii de 10 ani și ce șanse mai are istoria la generația îndestulată și cu deficit de atenție de azi.

Read More 4 Comments

Cu nostalgie, despre bătaia din copilărie

mama-mamaie-tatanasu

Mama povestește cu nostalgie despre bătăile primite de la mamaie și încă mai crede că, nebătut la timp, copilul iese afurisit și lipsit de respect față de autoritate.

Read More 13 Comments

Prima prăjitură gătită de mine

cartof-ciocolata

Cartofi de ciocolată, același gust din copilărie, regăsit intact la Mega Image 😉

Read More 17 Comments

Miss Nicu de la „grădi”

La intrarea într-o grădiniță

Viața de „Miss” la „grădi”, după lunga epocă a „Tovarășei” și scurta carieră a „Doamnei”

Read More 14 Comments

Vrăbiuța Cip

Toshiba si vrabiuta Cip

A fost prima carte din viața mea și prima poezie învățată pe de rost, înainte de a învăța să citesc. Acum mă uit pe coperta ei și văd că la anul împlinește 40 de ani.

Read More 11 Comments

Oldies but goldies

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite

IMG_2114

Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.

Metodologia bătutului în ușă

suricate

Sau cât de mult seamănă românul cu americanul, când trebuie să-și dea zăpada din fața casei sau să facă front comun cu vecinii în fața autorităților

De ce picură în Casa Poporului

casa poporului senat

Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.

Pedeapsa norvegiană, cum s-a ajuns la ajutor și n-au rămas la răzbunare

opera2

Zicătoare norvegiană: cu ce fel de fost deținut ai vrea să te întâlnești seara, pe o alee pustie? Aplicată în România, zicătoarea ar suna așa: cu ce fel de ziarist sau politician ai vrea să ai de-a face într-o campanie electorală?

Consilierul Victor Stan: cum să mă adoptați, doamnă, dar ce, sunt câine?

victor ion stan

În proiectul „Nu aștepta supereroi, cere-ți orașul înapoi”, orice bucureștean poate să adopte un consilier general și să-l întrebe ce face el pentru oraș. Eu l-am adoptat pe Victor Stan, unul dintre veteranii consiliului, și așa a decurs prima mea discuție cu el.

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!