Tag Archives: Cronica

Cercopitec

sieranevada

Întrebările cu care am plecat ( eu și mama) de la filmul Sieranevada, al lui Cristi Puiu

Read More 1 Comment

Marți după Crăciun

afis-marti-dupa-craciun

Filmul lui Radu Muntean, difuzat azi de ProCinema – un cadou frumos, dar crud pentru acea femeie îndeobște nefericită de sărbători – amanta.

Read More 0 Comments

De ce se mărită țigăncile de mici

mihaela-dragan

One gipsy show despre căsătoriile timpurii în comunitățile rome, o actriță frumoasă și patru povești de viață despre oscilația femeii între educație și tradiție.

Read More 19 Comments

Poziția copilului, părerea mamei

pozitia copilului

Cronică la patru mâini, cum a văzut mama mea prestația Luminiței Gheorghiu, mama lui Barbu, din filmul „Poziția copilului”.

Read More 18 Comments

Ridică-te, Gheorghe! Și dă-ți telefonul pe silent…

Maria Ploae și colegii de celulă/scenă

Cam pe la momentul testicolelor lovite cu creionul, în sala Dalles, rece și tăcută ca o celulă de Aiud, a răsunat vesel un Nokia tune din rândul doi sau trei…

Read More 17 Comments

Bărbații și Lolitele din capul lor

Nic Kelman

Fete, de Nic Kelman, este negarea tuturor romanelor de dragoste cu care ați crescut și cu care vă amăgiți în așteptarea lui Mr. Big, doamnelor!

Read More 23 Comments

Umberto Eco, acest Julian Assange offline

Toshiba citește

Cimitirul din Praga, al lui Umberto Eco e un manual de manipulare, care pregătește terenul pentru telegramele secrete wikileaks. Nu avem motive să ne îndoim că și azi lucrurile se petrec la fel ca în secolul 19, doar că sunt ușurate de Internet.

Read More 19 Comments

Plătim pentru păcatele părinților, dar pentru ale iubiților?

Pe urmele părinților

Părinți delincvenți, incestuoși, alcoolici sau doar abuzivi, toate se sparg mai devreme sau mai târziu în capul copiilor. O poveste din Grecia emigrată în America, una din comunismul românesc și alta actuală, din Germania democrată. Cât de normal e să arunci cu piatra în copil pentru păcatele părinților? Dar într-o femeie pentru politica iubitului ei?

Read More 39 Comments

Pe patul de moarte

În fața morții - sursa foto: http://tasithoughts.com

Greu de ales între cele două nevoi: nevoia de intimitate și poate egoismul omului aflat pe moarte, și nevoia familiei de a-l mai avea alături fie și numai pentru câteva secunde. Câți dintre noi am ști care e alegerea corectă? Despre obiceiul păzitul mortului și o carte grea, scrisă de William Faulkner

Read More 13 Comments

Minunata lume nouă sau 1984, ce alegeți?

Huxley și Orwell, care a avut dreptate?

O lume controlată de mașini sau una guvernată de comoditate și plăceri, spre ce vi se pare că ne îndreptăm? Plus o propunere indecentă pentru membrii clubului cărții 🙂

Read More 28 Comments

Oldies but goldies

Bolivia: cocaleros, cholitas, sărăcie și frumusețe cât cuprinde

20180320_141433

Frunze de coca amare și politică dulce, socialistă. Bolivia și oamenii ei.

Copiii proști nu ies din școli proaste, ci din părinți

Lasă și tu copiii la școală

După ce dau lunar, la grădiniță, sume cât salariul mediu pe economie, părinții se înghesuie să plătească oricât ca să-și vadă plozii înscriși „la o școală bună”, dar își păstrează intactă lipsa de disponibilitate pentru a petrece timp cu copilul lor.

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉

De ce picură în Casa Poporului

casa poporului senat

Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.

Când un gard pe mijlocul drumului e cel mai smart lucru din oraș

bucuresti

Gabriela Firea are mai multe atuuri decât au avut predecesorii ei: un buget mare, un consiliu obedient, guvernul de aceeași culoare politică și marele talent de a vorbi ca la televizor. Este un mister de ce nu reușește mai mult decât niște paranghelii jenante.

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.