Secretul constă într-o succesiune de „brodeli” norocoase, datorate faptului că mama, de când face ea cozonac, a potrivit cantitățile mai mult din ochi decât cu gramajul. Chiar dacă „gustacii” de meserie, ca mine și ca alții, nu contenesc cu laudele de două ori pe an (de Paște și de Crăciun), ei i se întâmplă câteodată să fie nemulțumită de rezultat. Dar nemulțumirea se rezumă la formă, că gustul e minunat de fiecare dată. Și vă spune asta una care nu se dă în vânt după dulciuri.
Pentru că zilele trecute am văzut la știri o pensionară revoltată că o costă 300.000 cozonacul, din pensia ei de 5 milioane – „și eu ce mai mănânc, dacă dau atâta pe un cozonac?!” – am provocat-o pe mama ca să facă socoteala la cât îi iese ei un cozonac. Și am aflat.
Așadar, ingredientele de anul ăsta ar fi următoarele:
– 2 kg de făină – 10-12 lei în funcție de marcă – a ei a fost Arpis
– 10 ouă – 7 lei – ea le-a luat de la țărani, dar în supermarket sunt mai ieftine
– lapte 1 kg – 4 lei
– unt – 1 pachet – 5 lei
– drojdie – 2 pachețele a câte 50 de gr fiecare – 2-3 lei, mama preferă marca ungurească Budafok
– zahăr – 1 kg – 5 lei
– stafide – 200 de grame – 4 lei
– nuci – 200 buc sau 1/2 kg de miez – 12-13 lei
– cacao 75 grame – 5 lei
– zahăr vanilat, esență de rom, șofran, coajă de lămâie și portocală – 4-5 lei
– ulei – 500 de grame – 2-3 lei.
Din toate cantitățile astea mamei i-au ieșit 6 cozonaci – 3 mari și 3 mai mici – deci un cost de minim 10 lei pe cozonac, la care trebuie să adaugi munca, gazul și timpul pierdut.
Așa ajungem la celălalt secret al mamei. Faptul că atunci când face cozonacul își ia o zi întreagă numai pentru asta. Nu-l zorește, îl lasă să crească în voie, și niciodată nu crește la fel, în aceeași perioadă de timp.
Azi de exemplu a început să-l prepare la 7 dimineața și abia pe la 12.00 crescuse suficient în lighean, ca să poată fi pus în tăvi. A mai fost lăsat să crească și în tăvi, după care dat la cuptor. Nici aici nu a respectat ora destinată de coacere, ci a stat ceva mai mult. În final, ultimii 3 cozonaci au fost scoși din cuptor aproape de ora 18.00, ceea ce înseamnă aproape 12 ore de muncă.
Ostilitățile au început așa:
– dizolvat zahărul în laptele care se încălzește pe foc, apoi amestecat stafidele
– într-un vas separat se face maiaua – adică drojdia amestecată cu puțină apă și ceva făină, se lasă la dospit la căldură
– într-un lighean încăpător începe amestecarea: făina se pune prima, în mijloc i se face un cuib unde se toarnă opt gălbenușuri de la ouă, laptele cu zahărul topit și stafidele, se amestecă cu mâna. La final se omogenizează și maiaua care a crescut în vas și se ia la frământat. Se mai adaugă esențele, coji rase de lămâie și portocale.
– frământatul propriu zis durează cel puțin o jumătate de oră, timp în care coca se apucă din toate părțile, se îndoaie și iar se întinde, se ia la pumni, se varsă pe ea toți nervii de peste an 😀 Când începe să facă bășicuțe și să fie elastică înseamnă că e cazul s-o lăsați în pace. Pe măsură ce o frământați, dacă vi se pare prea lipicioasă, mai adăugați făină. La ochi. Frământatul e al treilea secret pentru că de cât de bine e frământată coca depinde frăgezimea cozonacului. Se va rupe în fâșii și va fi afânat sau nu va crește și va fi o grămadă de cocă coaptă ca un turtoi. Coca se așează apoi lângă o sursă de căldură. Calorifer sau aragaz. Teoretic trebuie să crească până își dublează forma în care ați lăsat-o din frământat.
– cât crește coca faceți umplutura. Nouă ne place aia cu nucă și cacao. Iar pentru asta mama bate spumă cele zece albușuri, toacă nucile (cu ciocanul într-o pungă, ca să nu fie nici prea mărunțite ca date prin mașină), pune cacao în ele și o lingură de zahăr, apoi le toarnă pe toate în albușurile bătute. Când bateți albușurile stoarceți un pic de lămâie și adăugați un praf de sare, ca să iasă pufoase.
– apoi se ia câte o bucată de cocă de mărimea unui pomelo, se întinde dreptunghiular pe masa unsă cu ulei sau tapetată cu făină. Peste foaia astfel rezultată se pune umplutură în strat subține cu lingura, apoi se rulează ca un sul. Fiecare cozonac e format din două astfel de suluri umplute cu nucă și cacao, împletite între ele. Se așează apoi în tava de copt, unsă cu ulei și tapetată cu hârtie de copt.
– după ce epuizați coca și umplutura și o transformați în cozonaci împletiți, așteptați să mai crească și în tavă. Până la buza tăvii cel mult. Apoi îi băgați la cuptor. Înainte însă îi ungeți cu un amestec făcut din cele două gălbenușuri rămase, cu puțin lapte. Pe deasupra presărați niscai semințe de susan sau alte semințe care vă plac. Cândva mama punea jumătăți de nucă, dar a renunțat. I se pare mai stilat susanul 🙂
– Încingeți la maxim cuptorul, îl țineți la putere mare în primele 20 de minute, după care dați mai încet și îi verificați din când în când, să nu se ardă. Când sunt rumeniți la suprafață îi încercați cu un pai ca să vedeți dacă sunt copți și la interior. Dacă paiul iese uscat din cozonac înseamnă că e copt. Dacă iese cu aderențe de cocă, mai trebuie lăsat la cuptor.
În final îi scoateți din cuptor și îi lăsați să respire. Îi scoateți din forme, apoi din hârtia de copt și după ce se răcesc un pic îi înveliți în folie alimentară din plastic, ca să se păstreze moi și pufoși mai multă vreme.
Mâncați cu moderație că pică greu. Și musai dizolvați cu vin roșu după 🙂
Vă doresc să petreceți un Crăciun așa cum vi-l doriți și să fiți fericiți. Atât cât să nu bată la ochi 😉
IMPORTANT: Și pentru că mie îmi plac temele pentru acasă, vă rog să-mi faceți un hatâr.
Pozați și voi ceva care vă iese în cale de Crăciunul ăsta și de Anul Nou și trimiteți-mi rezultatul pe email. Ceva care vă „sună” vouă a Crăciun sau Revelion. Facem o expoziție foto pe blog cu suma Crăciunurilor și Revelioanelor noastre, să vedem cum iese. Ce ziceți? Eu le pun pe ale mele, dar mi-ar plăcea să le văd și pe ale voastre.
Buna seara,
As vrea sa incerc si eu reteta dar parca lipseste ceva, cand si cum se pune uleiul?
Bună Gabriela, uleiul are mai multe întrebuințări, de aceea figurează o jumătate de litru acolo, dar nu se toarnă toată cantitatea undeva anume. Mama folosește ulei și când bate coca, pune în palme din când în când, și îl încorporează în cocă pe măsură ce o frământă. Să zicem un 150-200 de ml maximum (deși ea pune la ochi). Apoi restul de ulei e folosit la ungerea tăvilor și a hârtiei de copt pusă în tăvi deci ungi și tava pe interior și dai cu pensula cu ulei și pe hârtie, astfel încât coca pusă în hârtie să nu se lipească prea tare de ea. A mai folosit ulei și când a format sulurile pe care le-a împletit. A uns masa cu ceva ulei, ca să nu i se lipească coca de placaj. Dar poți folosi în cazul ăsta și făină, are același efect. De fapt mama a folosit ulei la formarea primilor doi cozonaci, după care a pudrat masa cu făină că i se părea că totuși coca nu are suficientă făină și era prea lipicioasă. Succes și să-mi scrii cum ți-au ieșit! 🙂
si pachetul de unt, ce faci cu el? ca vreau sa incerc si eu reteta ta, sa vedem ce iasa, ca din amintirile mamei despre cum facea bunica-mea cozonacii ies fix turtoi din aia beton armat
Da, se pare că pe ăsta l-am uitat 🙂 De aia am sunat-o acum pe mama ca s-o întreb exact unde e locul lui 🙂 Așa am aflat că e vorba de 1 pachet de unt (200 gr) la 1 kg de făină. Deci dacă faci din 2 kg de făină trebuie două pachete cu unt. Unt pe care îl topești pe aragaz, îl lași să fie călduț, nu fierbinte, și îl adaugi treptat în amestecul din ligheanul în care ai pus făina, gălbenușurile, laptele cu zahărul topit, maiaua și mirodeniile. Zice că pe toate le amesteci treptat, până când se omogenizează și devine o cocă. Apoi începe frământatul. Partea cea mai grea.
Să-mi zici cum a ieșit, eventual să-mi trimiți poze ca să i le arăt mamei:)
ii clar ca trimit, daca nu mi-i prea rusine de ce iasa:) acu’ ne apucam de ei
daca versi toti nervii pe aluat atunci cat de gustos va fi cozonacul nu iti va prii. Il prepari cu dragoste si binecuvantare, sa fie sanatate pentru cei ce se pot bucura de gustul lui. In poza arata super si pare a fi si foarte gustos. Craciun fericit
Dupa ce se racesc „un pic” se invelesc cu folie alimentara? Cozonacii se vor cruzi in acest mod, unde va e mintea?
Deci unii _fac_, iar altii explica de ce nu se poate face! Tipic pentru noi! 🙂
Am facut reteta sambata. Am avut exces de zel :). Mi-a iesit tare bun! Super bun! Iti multumesc! Nu am facut din 2 kg de faina, ci doar din 500 g. A iesit demential! Intr-adevar cuptorul trebuie bine incins, si trebuie lasat la crescut atat dupa ce framanti cat si in tava. Am inceput framantatul la ora 7, iar la ora 17, la cina, mancam cu lapte dulce. Ai mei au fost super incantati, nu le-a venit sa creada. Pe urma l-am pus in punga de plastic. Sa o pupi pe mama ta din partea mea. Sper sa nu fie norocul incepatorului! Nu de alta, dar se apropie Pastele, si tare as vrea sa impresionez.
Să vă fie de bine 🙂
Foarte buna reteta, dar sarea unde este?
se trece sub tăcere de regulă, nu?