EVZ renunta la oamenii care scriu adevarul

Incaput pe mainile familiei Paunescu, EVZ rateaza toate ocaziile de a demonstra ca mai e un ziar independent

Incepand din 19 martie 2010 colaborarea mea cu Evenimentul zilei a incetat. Data coincide cu preluarea ziarului de catre familia Paunescu, iar noul patronat a considerat ca nu mai poate colabora cu mine, pe motiv ca as fi denigrat conducerea intr-un post de pe blogul meu. Postul respectiv poate fi citit aici, si a fost scris in ziua in care am aflat de faptul ca Ringier si-a luat mana de pe singurul ziar independent care mai ramasese in Romania. Scriam acolo ca imi doresc sa ma insel, si ca sper ca fiul lui George Constantin Paunescu, vestitul Bobby, sa nu dea dovada de aceeasi meteahna ca toti patronii romani de presa, care considera ca ziarul pe care-l patroneaza e profitabil doar daca scrie ce vrea el, nu daca este independent si deci credibil. Azi am aflat ca nu m-am inselat, ci am avut dreptate!

Noua conducere a EVZ a considerat, pe buna dreptate, ca nu mai poate sa colaboreze cu mine, prin urmare a decis sa nu-mi innoiasca contractul de colaborare. Si eu sunt de parere ca atunci cand lucrezi intr-un loc, nu scuipi mana care te plateste – daca asta a considerat familia Paunescu ca am facut in postul amintit – desi dat fiind ca vorbim despre presa si despre libertatea de expresie, cred ca pe blogul personal aveam dreptul sa-mi scriu parerea. Totusi, chiar si dupa acel post, discutiile mele cu reprezentanti ai redactiei, printre care redactorul sef Vlad Macovei, nu mi-au pus niciodata aceasta problema, dimpotriva, Macovei mi-a dat asigurari, verbale, ca noul trust patronat de familia Paunescu nu va renunta la serviciile mele, si ca imi va fi prelungit contractul in aceleasi conditii.

Asta m-a facut sa-mi vad de treaba, sa documentez pe banii mei si sa scriu un serial de patru episoade despre viata oierilor de munte din Romania, pe care atat ziarul Evenimentul zilei cat si site-ul asociat le-au publicat exact in perioada Pastelui, cand contractul dintre mine si ei expirase deja, dar se prezuma a fi prelungit. Cand au publicat aceste articole, plus un reportaj din Belgia si o corespondenta de la Bruxelles, de la lucrarile Consiliului european al sefilor de state din UE, toate facute pe cheltuiala proprie, patronii de la EVZ nu s-au simtit, cred, denigrati. Dimpotriva, m-au chemat sa semnez noul contract in momentul in care am predat si articolele amintite. Semnarea s-a amanat din motive birocratice pana dupa Paste, iar azi am fost informata ca patronatul nu a fost de acord cu prelungirea contractului, din motivul mentionat mai sus.

Fie ca au considerat ca merita sa li se munceasca gratis, fie ca au vrut sa-mi dea o lectie pentru obraznicie, noii patroni de la EVZ nu au facut decat sa demonstreze ca temerile exprimate de mine in postul amintit sunt intemeiate, si au ratat sansa de a pastra un ziar independent, deci de a-mi dovedi ca nu am avut dreptate. Si eu nu sunt singurul exemplu, dar e treaba celor care s-au simtit cenzurati, de la preluarea ziarului de noua conducere, sa spuna asta, nu vreau eu sa fiu portavocea celor care acum prefera sa se planga doar pe holurile redactiei.

Era o expresie draga redactorilor de la EVZ intr-o vreme: „Evenimentul zilei a avut inca o data dreptate!”. Imi permit sa folosesc si eu aceasta expresie, in virtutea faptului ca daca tot am scris gratis pentru EVZ, pot sa iau si eu gratis de la ei o expresie consacrata. Am avut, asadar, dreptate, tovarasi! Iar faptul ca ati luat aceasta decizie nu face decat sa ma confirme. Concluzia logica ar fi ca EVZ renunta la oamenii care scriu adevarul? 😀

Mai jos dau link-urile catre articolele pentru care astept ca EVZ sa-mi plateasca atat drepturile de autor, cat si cheltuielile ocazionate cu documentarea lor. Toate au aparut dupa ce contractul meu cu EVZ – aripa Ringier expirase.

De ce nu-i prieste Mioritei iarba de UE

Ce inseamna sa fii cioban

Cum s-a întors ţurcana în Haţeg, în loc să emigreze

Doctorul cu 2000 de pacienti si 350 de oi

Lupta impotriva saraciei in UE, impiedicata de o definitie

Reportaj dintr-o tara normala la cap

Etichete: , , , ,

14 comentarii la “EVZ renunta la oamenii care scriu adevarul” Subscribe

  1. Gilbert 09/04/2010 at 23:36 #

    Sunt din ce in ce mai mahnit de cele ce citesc si aud ca se petrec in Romania.

    Incet si sigur, tara asta se duce de rapa…

    • Dollo 09/04/2010 at 23:45 #

      "Gilbert – deja ai inceput sa ai replici de roman plecat demult afara:)) Baga marfa pe blogul ala, ca ma tii cu sufletul la gura mai ceva ca la "Tanar si nelinistit" 😛

Trackbacks/Pingbacks

  1. Evenimentul zilei si-a achitat datoria fata de mine | Dollo are "Glob" - 06/05/2010

    […] face o deosebita placere sa va anunt ca supararea mea pe noii patroni de la EVZ nu mai are temei. Azi am constatat ca in contul meu a crescut o anumita suma de bani despre care […]

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Ziua 7: Facerea de bine e ca recensământul fără CNP

Cuvantul recenzorului de la blocul meu

Azi am recenzat prin telefon o persoană care se afla la coadă la moaștele sfântului x. CNP-ul încă era facultativ.

Jurnalul unei pisici de garsonieră

toshiba cu bile

Best of #pisicaToshiba 2017, foto, video și cugetări adânci 😉

Peru: buricul incașilor, capcana turiștilor

machupicchu12

Ca să vizitezi Machu Picchu – casa de vacanță a lui Pachacuti, omorât de spanioli cu varicelă, descoperită 500 de ani mai târziu de un american – trebuie să bagi 140 de dolari în pușculița din Bermude a vreunui politician peruan, pe cel mai scump bilet de tren din lume.

Suntem mai proști decât ne credem, dar ne și cam place

ignoranta

Oamenii sunt mai puțin înclinați să caute informații după ce află că se înșală, deoarece le place să se simtă bine, nu incompetenți. În plus, când li se confirmă părerile, chiar false, creierul lor secretă dopamină și se simt ca atunci când fac sex sau mănâncă ciocolată.

De ce nu plecăm din România

Mâini de români - copiii culegători de afine din Pasul Prislop

Dacă despre curajul și nerăbdarea celor care pleacă s-a tot scris, teama, lenea, sentimentalismul și, de ce nu, curajul de a rămâne al celorlalți a fost lăsat în umbră.

O zi la probațiune

alb-negru

Ce face un VIP condamnat cu suspendare, când ajunge în biroul consilierului de probațiune, unde trebuie să-și demonstreze îndreptarea: răspunde la telefon cu „dragă, sunt în oraș, la un interviu, vorbim mai târziu” 😉