Nea Gică e un ins îndesat, trecut bine de 50 de ani, încălțat cu nelipsiții șlapi pe care-i poartă toată lumea în satul ăsta. Vine să ne întrebe cât ne-a costat stâlpul de lumină, pe care tocmai îl înălțau oamenii de la firma tocmită. Pe cât de înalt e stâlpul, pe atât de impresionat pare să fie nea Gică de presupusa noastră potență financiară. Suntem ăia de pe ultima uliță care și-au tras stâlp de lumină la poartă. Oscilează între mirare și neîncredere când aude că nouă ne-a ieșit mai ieftin cu stâlp decât dacă săpam ca să îngropăm cablul. Nea Gică stă în sat de când se știe, are lumina trasă de comuniști pe vremuri, dar acuma tocmai a terminat de făcut casa băiatului, la două străzi de noi, unde practic cade transformatorul satului pe gardul lor. Însă tot nu s-a dus la ENEL să întrebe cât costă și cum trebuie să-și facă branșamentul. I se pare mult oricum, când aude că fie și în cazul lui, care are stâlp la poartă, trasul luminii îl costă minim 1600 de lei. Suntem în situația în care el are casă, dar n-ar lumină, iar noi avem lumină, dar nu și bani de casă. Paradoxuri rurale.
Mai întârzie o vreme pe lângă noi fără să spună nimic, doar măsurând stâlpul din ochi, terenul, gardul, ulița. Apoi zice:
– E liniște aici! N-o să vă deranjeze nimeni. Dacă aveți nevoie de mână de lucru să spuneți, că vă ajutăm.
La aproape două săptămâni după asta, kilowatul a venit gâlgâind pe cablul torsadat din Aluminiu izolat de 4×16, a intrat în curte și s-a oprit direct în cutia tehnică montată în mijlocul curții, în așteptarea pompei de apă pe care va trebui s-o montăm imediat ce ne face puțarul puțul. Ca să ajungem aici a fost nevoie de vreo patru luni de documentare&birocrație, de emailuri, telefoane, discuții, negocieri, drumuri până la teren sau până la Călărași și înapoi. Deși n-aș fi crezut că odată obținut avizul de racordare ar mai fi și alte hop-uri, viața ne-a demonstrat că uneori cea mai simplă treabă poate fi și cea mai complicat de obținut.
Cu stâlp sau cu șanț, aceasta e întrebarea
21 de firme sunt listate pe site-ul ANRE (autoritatea națională de reglementare în domeniul energiei) că ar fi autorizate și deci capabile să facă branșamente la rețeaua de electricitate în Călărași. După luptele duse online cu ENEL-ul ca să obțin ATR-ul (avizul tehnic de racordare), am reușit până la urmă semi-offline să ajung la responsabilul cu racordările din Lehliu, care a fost suficient de drăguț încât să-mi descâlcească situația, de altfel simplă, și să-mi emită ATR-ul cât ai zice kilowatt. S-a dovedit că nu era deloc nevoie de toată birocrația care-mi dăduse de furcă pe site-ul ENEL, ci doar de simpla cerere de racordare, transmisă direct la adresa de email de la Lehliu. A ajutat ce-i drept faptul că am scris toată tevatura pe blog și că în urma acelui articol, oamenii de la ENEL au devenit mai receptivi.
Ne-am întâlnit la fața locului, cu reprezentanții ENEL Lehliu. Ei au evaluat situația și mi-au propus două variante:
- să îmi coboare firul de pe stâlpul situat la 35 de m gardul meu, să-mi pună contorul pe acel stâlp și de acolo să mă descurc. Adică să-mi sap singură un șanț lung de cel puțin 35 de m până la gard (în fapt ar fi fost vreo 40-50, că nu puteam să-l sap în linie dreaptă). Asta m-ar fi costat 2600 de lei (tariful standard de racordare la rețeaua ENEL, curent trifazic) + restul (contravaloarea șanțului și a cablului aferent până în curte) = o sumă necunoscută, dar evaluată ochiometric de noi la 4-5000 de lei. La care s-ar fi adăugat coloana electrică din curte. Toată această instalație astfel rezultată, de la stâlp până la gardul meu, ar fi devenit tot rețeaua mea privată, deși ar fi fost săpată pe drum, pe domeniul public, expusă oricând diverselor intervenții ulterioare ale Doreilor locali sau ale altor instituții. O soluție practicată pe scară largă pe acolo, unde fiecare și-a săpat șanțuri pe unde a vrut. În mod normal legislația spune că ENEL trebuie să aducă branșamentul la limita de proprietate, adică la gardul meu, dar practica e că ENEL îți coboară cablul de pe stâlp, îți pune contorul la baza stâlpului și de acolo trebuie să te descurci.
- să-mi instaleze un stâlp nou lângă gard, la care să tragă cablul de pe stâlpul situat de la 35 de m, să pună contorul pe stâlpul nou iar de la el să-mi sap eu șanț strict pentru instalația din curte. Asta ar fi costat 2600 de lei tariful de racordare + costul stâlpului (nu mai puțin de 800 de lei)+ cablul dintre cei doi stâlpi. O soluție nerecomandată de reprezentantul ENEL pe motiv că multe din firmele acreditate să facă lucrarea nu au macara pentru stâlp și nu vor vrea să facă lucrarea din cauza asta.
Am optat totuși pentru varianta 2, în ciuda sfaturilor de specialitate. Principalul motiv a fost că altfel (în varianta 1) aș fi scutit ENEL de responsabilitatea rețelei, făcându-mi pe domeniul public o rețea privată, în care ENEL nu ar fi dorit să intervină în caz de avarie. Așa, dacă cade stâlpul sau se rupe cablul, e responsabilitatea lor să mi-l repare. Al doilea motiv: prin varianta 2, care în final cu tot cu TVA a ieșit 3900 de lei, eu am plătit tot, iar ENEL a primit în posesie o bucată nouă de rețea publică, de la care va putea ulterior să-i mai lege și pe alți vecini de-ai mei, despre care v-am mai povestit. Caz în care, în viitorii zece ani ar fi posibil chiar să primesc o parte din bani înapoi, dacă se mai leagă și alți vecini la stâlpul meu. De altfel cel care a venit în final să execute lucrarea a și zis că de la stâlpul meu se va face electrificarea străzii ăleia, că în România nu e nimic mai permanent ca un stâlp provizoriu.
Cum se face o licitație cu firme care nu vor să participe
Odată stabilită soluția și obținut ATR-ul (emis și transmis online în decurs de câteva zile), reprezentantul ENEL mi-a pus în mână o listă cu vreo 12 firme serioase din Călărași, ca să aleg una cu care să execut lucrarea. După externalizarea serviciilor, ENEL nu mai alege firma cu care lucrează la branșamente, ci clientul trebuie să-și organizeze singur mica selecție de oferte și s-o aleagă pe aia care-i convine cel mai mult. În teorie este posibil deci, ca din concurența între cele 12 firme listate să te alegi cu un preț mai mic decât cel oficial și maximal dat de ENEL – 3900 de lei.
Practica, însă, a arătat cam așa:
Într-o seară m-am apucat să le googălesc pe firmele din lista ENEL să văd ce pot afla despre ele. În afară de aia din capul listei, care este cea mai mare și cunoscută (deci, m-am gândit eu, și cea mai scumpă) numai două dintre celelalte au site și adresă de contact ușor de găsit. Restul se mai găsesc pe câte un site de listări de firme sau de termene în procese. După o documentare de câteva ore am întocmit un tabel cu datele de contact online ale tuturor firmelor pe care le-am găsit și le-am trimis câte un email, solicitându-le o ofertă pentru ATR-ul atașat. La cele câteva la care nu am găsit un email valid am sunat direct ca să le cer o adresă de email.
În următoarea oră (e drept era vineri seara) am primit un singur răspuns, de la cea mai improbabilă firmă dintre toate, judecând după denumire – CĂTĂ ȘTRUMF SRL. Ștumful șef mi-a răspuns că a primit solicitarea mea și m-a asigurat că-mi va trimite o ofertă cât de curând. Dintre cei sunați, unul singur mi-a spus că ar putea să mă servească, chiar înainte să vadă ATR-ul, pentru că mai avea o lucrare în zonă și dacă tot ducea un stâlp acolo putea să mai pună unul și pentru mine în mașină și să-i scadă astfel costul de transport. Urma să mă sune a doua zi, sâmbătă, ca să mă anunțe dacă batem palma sau nu.
M-am gândit că, uite domnule ce înseamnă economia de piață, cum se bat firmele să-ți facă lucrarea, să vezi la ce preț bun o să ajung eu acum! Îmi frecam mâinile de bucurie.
A doua zi nu m-a sunat nimeni, deși am stat încordată să nu care cumva să ratez vreun apel. Începând de luni după amiaza m-am apucat eu să-i sun pe toți, ca să-i întreb dacă au primit emailul meu și dacă le face cu ochiul lucrarea. În plus față de branșamentul ENEL de 3900 de lei le cerusem să-mi facă o ofertă și pentru coloana electrică din curte, pe care trebuia s-o plătesc separat, dar pentru care trebuia să folosesc, conform legii, tot o firmă autorizată ANRE.
Am primit pe rând următoarele răspunsuri:
Firma no.1 (aia cea mai mare) – Nu avem personal pentru cât avem de lucru, doamnă! Cu avariile astea de la îngheț lucrăm direct cu ENEL-ul pentru câteva luni de aici înainte. Îmi par rău, nu vă putem ajuta. Încercați la firmele mai mici.
Firma no.2 (la care am ajuns prin reprezentantul altei firme, care mi-a spus să s-a mutat de la firma la care era, și acum lucra pentru alte două în același timp, și că s-o sun pe duduia X de la firma asta că ea poate să-mi zică exact dacă poate sau nu) – Cu cine ați vorbit? Da? Și v-a zis că putem noi să vă ajutăm? O să întreb și vă transmitem prin email. Răspunsul scris a fost: „Buna ziua, Nu va putem ajuta cu executarea lucrarii datorita stalpului. Cu stima, ing…”.
Firma no.3 – Nu vă putem ajuta, estimarea ENEL e foarte mică și nu acoperă costurile
Firma no.4 – Nu a răspuns nici la telefon, nici la email
Firma no.5 – A, da, am primit emailul. Nu v-am răspuns, așa e? Păi știți de ce nu v-am răspuns, doamnă? Că eram la discotecă, că sunt tânăr, doamnă, mă distram și eu. Vă răspund acum. Pe email a revenit cu o contraofertă, mai mică cu vreo 300 de lei față de estimarea ENEL.
Deja aveam primul candidat, însă ce folos că el nu voia să execute și lucrarea din curte. „Eu vin și vă pun stâlpul, pentru coloana de interior faceți cu un băiat din sat, sigur găsiți, noi nu facem așa ceva, nu săpăm șanțuri, nu facem lucrări din astea. Eventual vă putem face caietul instalației ca să-l depuneți la ENEL!”
Firma no.6 – Suntem prinși! Nu vă facem nicio ofertă, la revedere!
Firma no.7 – era tipul care zicea că se mutase de la altă firmă și lucra pentru alte două în același timp. Nu mi-a făcut până la urmă nicio ofertă, deși promisese că mă sună în sâmbăta aia ca să-mi și aducă stâlpul la poartă.
Firma no.8 – E prea departe de noi, doamnă! Da, dar sunteți acreditați pe Călărași, satul e în județ, deci v-ați asumată că acoperiți zona… Da, dar ca să vin cu stâlp până la dvs trebuie să disloc macara, nacelă, cheltuieli…., măcar e trifazic? (asta e mai scump decât monofazic) Mdaaaa, o să mă gândesc.
N-a mai revenit.
Firma no.9 – Tot ăla care lucra la mai multe firme mi-a răspuns și aici și m-a pasat, pe motiv că colegul e lângă el.
Firma no.10 – Cătă Ștrumf SRL – un nume improbabil într-o mare de electroservi blazați și capricioși. A răspuns la email, a trimis oferta – care era la același preț dat de ENEL – și încă pe atât aproape prețul pentru coloana de interior. Dar nu săpăm șanțul! Mai mult, mi-a scris și toată procedura birocratică ce va trebui urmată după ce batem palma. I-am scris înapoi că mi se pare cam piperată suma pentru coloana interioară – în fond era vorba de săpat un șanț și băgat un cablu de 25-30 de m, împământat, plus o cutie cu prize. Mi-a trimis apoi detaliat un deviz în care toate prețurile erau rotunjite, cel mai probabil mult în sus, cu taxe, impozite, asigurări, salarii, plus la final un 5% profit. Firmă serioasă, prețuri pe măsură.
Firma no.11 – nu a răspuns nici la telefon, nici la email
Firma no.12 – idem.
Frustrată că din 12 firme abia am ales o ofertă jumate, am zis să încerc să le contactez pe toate de pe site-ul ANRE, unde erau 21 în total pentru Călărași. Omul de la ENEL îmi dăduse lista cu 12 firme „serioase”. De curiozitate am zis să văd cum sunt și alea „neserioase” dar totuși acreditate.
Firma nr.13 – Nu facem, doamnă, noi montăm becuri și schimbăm lămpile de pe stâlpi, lucrăm decât cu primăriile.
Firma no.14 – Nu facem momentan ce vreți dumneavoastră.
Firma no.15 –Avem de muncă exagerat de mult și nu pot să vă promit nimic
Firma no.16 – Facem, dar suntem foarte ocupați, perioada asta 5 luni de zile nu facem.
Firma no.17 – Patronul a răspuns, era la volan, n-a părut prea interesat de lucrare, a zis să-i trimit email, n-a răspuns niciodată.
Firma no.18 – (scria pe net că e fondată de fostul vice de la Călărași) „Va multumesc pentru solicitare,dar cu regret va comunicam ca nu putem da curs acestei solicitari. Cu stima ing….”
Firma no.18 – Mnuuu, n-am făcut așa ceva…
Firma no.19 – E departe de mine, doamnă, și până car eu stâlpul la dvs îmi crește costurile. Dar coloana interioară, da, vă fac.
Am primit ulterior pe email o ofertă de mi-a sărit siguranța, și nici ăsta nu săpa șanțul.
Firma no.20 – Nu ne ocupăm noi cu așa ceva, suntem pe site-ul ANRE dar nu facem branșamente, ne ocupăm cu altceva.
Economia de piață de cumetrie și efectele ei
Concluzia trasă din experiența asta a fost că de fapt mă aflam într-un simulacru de economie de piață, în care aparent activează 21 de firme, dar în realitate toate sunt făcute de oameni care au lucrat în ENEL înainte de privatizare și care reușesc să supraviețuiască în biznisul ăsta nu prin investiții și profesionalism, ci datorită legăturilor pe care le păstrează cu compania. Mai exact cu anumiți oameni din companie, care pe criterii de afinitate personală sau câștiguri „pe din dos” cum s-a exprimat unul dintre patroni, le dau sau nu lucrări. Pentru că grosul lucrărilor nu cred că vine de la privați ca mine care au de făcut un branșament și o coloană interioară (deși sumele nu sunt de lepădat), ci tot de la ENEL care are de întreținut rețele avariate sau de la autoritățile locale care mai fac extinderi de rețele. Prin urmare, când vine câte un Dollozicebine să le ceară un branșament, se manifestă mentalitatea de tipul „eu pentru 6000 de lei nici nu mă dau jos din pat”.
Chiar dacă mi s-a părut prea piperat, am ales în final să lucrez cu Cătă Ștrumf pentru că a părut cel mai parolist dintre toți cei cu care am vorbit. Iar întâlnirea față în față cu Ștrumful șef, la ENEL Călărași unde am depus actele și l-am împuternicit să mă reprezinte, nu m-a dezamăgit. În alegerea Ștrumfului a mai intervenit o întâmplare amuzantă. În timp ce mă întrețineam cu firmele acreditate de ANRE din județ, pe grupul de whatsapp al colegilor de liceu a postat cineva o glumă despre electricieni, și în hazul general le-am zis și eu de numele lui Cătă Ștrumf. Imediat o fostă colegă care stă în Lehliu mi-a scris că îl recomandă călduros pe Ștrumful șef, că a lucrat cu el și e profesionist. Asta era, recomandarea privată a cântărit mai greu decât acreditarea ANRE, așa că am bătut palma. Nu înainte de a-l întreba de unde îi vine numele. Am aflat că domnul lucrase și el în ENEL niște decenii, apoi când a plecat un alt coleg tocmai voia să închidă firma Cătă Ștrumf, așa că a preluat-o el ca să se apuce de lucrări. Cătă era primul născut al colegului care făcuse firma, iar Ștrumf evident nu mai are nevoie de explicații în acest context.
Arta supravegherii săpării șanțului
A mai trebuit să caut un săpător de șanț, pentru ca scumpul Cătă Ștrumf să poată evolua profesionist cum auzisem că face. Salvarea a venit tot de la vecinul pompier, cel cu veri mulți prin sat, care avea evident un văr și cu utilaj săpător de șanțuri. 12 lei metrul liniar. După ce am căutat pe net oferte similare și am văzut că se învârt în jur de 50-80 de lei metru liniar +TVA mi s-a părut că vărul pompierului ia suspect de puțin. Așa că în ziua săpării, când a venit cu utilajul pe drum, l-am întrebat direct, bărbătește, cât îmi ia.
– 120, zice el
– 120 de lei?! întreb eu
– … de mii. Adică 12 lei. Dacă luam 120 de lei mă îmbogățeam, he, he!
Nu i-a luat decât două ore să sape un șanț de 25 de m lungime, timp în care mai mulți vecini din sat și-au făcut de treabă pe lângă gardul nostru și, ce noroc, au găsit și loc de șezut comod, întru supravegherea săpătorului mecanizat: stâlpul de lumină culcat lângă gard, în așteptarea înălțării. Cătă Ștrumf îl adusese cu câteva zile înainte și așteptase comanda de intervenție de la ENEL. La un moment dat erau aliniați pe stâlp, cu cutiile de bere aferente, vreo trei săteni. Când au plecat au lăsat cutiile goale în iarbă. Semn că era momentul să fac curat și în petecul de pământ din dreptul curții mele.
Lucrurile s-au produs destul de rapid după asta. După ce vărul ne-a săpat șanțul în curte, Ștrumfii au îngropat stâlpul vreo doi metri, apoi cei 30 de metri de cablu prin curte, au sudat împământarea, au montat cutia cu prize și gata lucrarea. Apoi a venit din nou vărul cu utilajul și a astupat șanțul.
10 zile mai târziu, când am primit email de la ENEL că s-a montat contorul și deci s-a dat drumul la curent, ne-am dus să petrecem prima noapte la rulotă. A fost frumos, minus faptul că am descoperit că boilerul electric nu încălzea apă deloc, așa că am stat nespălați. În rest totul a mers conform așteptărilor. Dimineața i-am dat un mesaj pe whatsapp domnului de la ENEL Lehliu, care-mi devenise simpatic în cursul procedurilor de branșare, și i-am mulțumit.
A instalat trifazic la pret de 220, asta e o afacere! Ce casa de vacanta?! Merge facuta o intreprindere de taiat lemne.la abric, industrial!
Nu e la preț de 220, am explicat destul de bine cred.
WTF? De vreo 25 de ani încoace, de când ne-am interconectat cu rețelele europene, 220V/380V au devenit 230V/400V.
De la tine mă așteptam, de la domnul din Lehliu nu… 🙂
Conform Standardului de performanță în vigoare, nivelul tensiunii electrice la consumatori trebuie să se incadreze în valorile 230/400V, +/- 10%! Domnul din Lehliu nu a greșit cu nimic!
Faptul că standardul actual de performanță, centrat pe 230/400, este compatibil cu cel anterior, centrat pe 220/380, nu este un motiv ca un profesionist să ignore diferențele 😉
E ca și cum un medic ar vorbi despre ulcer gastric când boala este ulcer duodenal, deoarece sunt foarte asemănătoare! 🙂
Pe cutie scrie 400, deci omul chiar s-a exprimat pe limba mea
Mihai, ești cîrcotaș! Inginerul a folosit un limbaj colocvial, 380 V. Cum era să-i spună, 400 V, +-10%?
Sigur că sunt cârcotaș! 😛
Ma bucur ca ati rezolvat problema! Sa stiti ca asa se intimpla si în București! Așa a fost întotdeauna și pe vremea Elecctrica și pe vremea Enel, cu toate că Enel a vrut să schimbe abordarea problemei, angajații au fost o nucă tare! Poate în urma articolelor dumneavoastră să se mai faca curățenie! Totuși, după părerea mea, asta se va îtîmpla cine știe cînd! Vă mai spun ceva, acum eu m-aș ocupa de acte pentru prosumatori(Persoane care vor să-și instaleze o centrala fotovoltaica și care au posibilitatea, legala, să vîndă energia în exces distribuitorului din zona) și am demarat cu întrebări la foștii colegi de la proiectare Enel.Paradoxal nimeni nu știe nimic! Unde se depun actele pentru ATR, cît costă contorul special, face recepție Enelul, nu face și altele asemenea.
În final vă urez să beneficiați cît mai mult de energia electrica mult așteptată!
Ghiorghe Nicolae, electrician autorizat ANRE(gr. IIA-IIIB)
Da, e în plan și la mine treaba cu prosumatorii, însă mai sunt multe în plan până atunci 🙂
Am o casă care este bransată la un stilp peste stradă, casa este batrineasca are 85 de ani poate cădea la orice ora. Doresc un stîlp la limita de proprietate cu tot cu tablou care ar fi costurile. Sunt în comuna Vlad Țepeș tot din Călărași unde Enelul a vrut să aducă Contoarele și BMP-urile la limita de proprietate dar au pierdut banii pe drum.
Stimate domn, trebuie sa depuneti o cerere pentru Aviz Tehnic de Racordare la Enel Energie Dobrogea! O puteti depune si on-line pe siteul enel,ro sau MyEnel! Acolo specifiati faptul ca sunteti deja client, dar doriti o reconfigurare/modernizare a bransamentului! Numai serviciul proiectare de la e-Distributie stie preturile si va emite un ATR cu solutia si suma de plata!
Pe de alta parte puteti contacta o firma atestata ANRE( le gasiti pe siteul ANRE) locala, careia sa-i sollicitati ce doriti dumneavoastra!
Asa cum bine ati observat, Enelul a demarat o campanie de inlocuire retele, bransamente si contoare! Actiunea continua si poate veti avea „norocul” sa vina si la dumneavoastra! Asta v-ar scuti de o cheltuiala inutila!
Mai v-as sfatui sa mergeti la Calarasi la sediul E-Distributie si sa cereti o audienta la seful de centru de acolo, unde sa-i solicitati ce doriti dumneavoastra! Lucrarea s-ar executa pe banii Enelului deoarece dvs. sunteti deja client! In Bucuresti s-au mai facut asemenea lucrari de modernizare deoarece Enel este obligat sa le faca la cererea clientului!
Succes si sa mai scrieti pe aici ce ati facut!
nimic nu e simplu 🙂 si „ce nu te omoara…te intareste” :))
hai ca sunteti pe drumul cel bun. cand e „primul gratar” ?! 🙂
tine-l pe baiatul cu sapatura si pentru fundatie, groapa de fosa etc….e un pret ok si poate iei si o reducere daca-i dai mai mult de munca.
ps. boilerul se repara…sau se schimba; merge si fierbator sau „pe nespalatelea” 🙂
Da, facem și primul grătar de îndată ce vom cumpăra unul 🙂 N-a încăput pe liste încă. Vărul cu săpătura e pe lista furnizorilor moșiei 😉
cu gratarul e simplu: 4 caramizi, un gratar de frigider si o mana de vreascuri 🙂 country-style:)
ps. dupa ce va cumparati pompa….n-o lasati in put cat timp nu stati acolo. poate pare mai ulta munca sa o tot scoti si sa o tot montezi cand ai treaba…dar daca o lasi acolo zile intregi fara sa treci pe la mosie…s-ar putea sa fie considerata „bunul tuturor”…si sas ramaneti fara ea.
pana nu va mutati definitiv acolo….nu lasati bunuri dupa care sa va para rau
partea plina a paharului e ca „duduie economia” din moment ce ai primit atatea refuzuri.
si cum a ramas cu vecinii din https://www.dollo.ro/2018/11/extindere-retea-electrica-privata/ ?
A rămas ca în tren. Deocamdată nimeni nu și-a mai tras curent, probabil cei de lângă mine vor începe să se intereseze de stâlpul meu.
Da, duduie, iar în Călărași are și autostradă, spre deosebire de alte zone
Minunat. Gasiti un Strumf si pentru repararea boilerului si, viata, tata, bucurati-va de aerul curat…
S-a rezolvat intre timp. Nu era legat la curent. Fostul proprietar îi înlocuise carcasa și nu s-a mai chinuit să-i lege firele în caseta de la priză. „uitase” să ne spună.
Ai grijă să nu-l fi deconectat că era defect și prezenta pericol de electrocutare!
Buna ziua,
Imi puteti trimite nr de telefon al lui Cata Strumf, am o lucrare asemanatoare in satul Gostilele.
Multumesc frumos!
Îi găsiți aici: https://www.catastrumf.ro/date-de-contact/
Am citit tot, m-am pierdut pe traseu…pana la urma care sunt actele minime pt racordare ? In baza a ce s -a rezolvat cu atr ? Daca-l contactez direct pe “strumf” nu se dedcurca el cu totul ?
Sigur ați citit tot? Sunt niște link-uri în text unde e detaliată și birocrația asta. De exemplu aici: https://www.dollo.ro/2019/01/enel-refuza-bransamente-legale-dar-accepta-retelele-ilegale/
De regulă firmele autorizate îți cer ATR înainte de a face ceva, dar nu exclud că poate veți găsi vreuna care să se ocupe de dosar de la un capăt la altul.
Sunt in aceiasi situatie, am nevoie pentru o gradina si Enel imi spune ca nu pot sa alimenteze un teren ci un obiectiv, si gradina nu e obiectiv.
Momentan a devenit si mai delicata problema. A trebuit sa scot 2 urbanisme, avize, 2 autorizatii de constructie si a durat ( cu multe insistente ) 288 zile de la depunere cerere pana la a avea curent…e nebunie/ birocratie fara limite !