Discuții cu mama în pandemie (3)

Telefonul de seară cu mama în vremea pandemiei

#Telefonuldesearăcumama:

– Ce faci, dragă, ce e gălăgia aia la tine, dai vreo petrecere?

– Nu ți-am zis că mă uit la „Toate pânzele sus” la ora asta?! (țipă, că e televizorul dat la maxim)

– A, uitasem.

– Daaa, au ajuns la Uțuțoaia, acolo unde ați ajuns și voi, la curu pământului, ha, ha!

– La Ushuaia, mă, nu la Uțuțoaia.

– Așa, așa.

– Te-am sunat mai devreme că mai târziu n-o să pot să vorbesc, că de la 7 o să am clubul de carte online, ne întâlnim pe calculator, așa adică video…

– Vai, dragă, m-ați omorât! Și de băut cum beți, tot așa onlai?

Poți să te ascunzi de tine însuți, dar niciodată de mama, care-ți știe perfect și potențialul intelectual și pasiunile „literare” 😉

 

Discuții cu mama în pandemie (1)

Discuții cu mama în pandemie (2)

 

Tags: , , ,

No comments yet.

Leave a Reply

Oldies but goldies

Metodologia bătutului în ușă

suricate

Sau cât de mult seamănă românul cu americanul, când trebuie să-și dea zăpada din fața casei sau să facă front comun cu vecinii în fața autorităților

Peru: buricul incașilor, capcana turiștilor

machupicchu12

Ca să vizitezi Machu Picchu – casa de vacanță a lui Pachacuti, omorât de spanioli cu varicelă, descoperită 500 de ani mai târziu de un american – trebuie să bagi 140 de dolari în pușculița din Bermude a vreunui politician peruan, pe cel mai scump bilet de tren din lume.

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉

Moarte chiaburilor din sănătate!

Rares Nechifor, embolizare uterina

Care n-a plecat din țară până acum – ca să se trateze sau să profeseze într-un sistem civilizat – e invitat s-o facă de la 1 martie 2013. România nu-și permite să mai încurajeze existența unei alternative private în sănătate.

De ce a fost mai bine în iarna lui 54

București în iarna din 1954

Pe vremea aia oamenii știau să-și facă provizii pentru iarnă, să se scoată singuri din rahatul alb și reușeau să îndeplinească și planul în uzină. Acum avem televiziuni de știri al căror unic rol educativ e ăla de a perpetua mentalitatea asistată a cetățeanului care în curând va aștepta să fie șters și la cur de către autoritățile incompetente.