Discuții cu mama în pandemie (3)

Telefonul de seară cu mama în vremea pandemiei

#Telefonuldesearăcumama:

– Ce faci, dragă, ce e gălăgia aia la tine, dai vreo petrecere?

– Nu ți-am zis că mă uit la „Toate pânzele sus” la ora asta?! (țipă, că e televizorul dat la maxim)

– A, uitasem.

– Daaa, au ajuns la Uțuțoaia, acolo unde ați ajuns și voi, la curu pământului, ha, ha!

– La Ushuaia, mă, nu la Uțuțoaia.

– Așa, așa.

– Te-am sunat mai devreme că mai târziu n-o să pot să vorbesc, că de la 7 o să am clubul de carte online, ne întâlnim pe calculator, așa adică video…

– Vai, dragă, m-ați omorât! Și de băut cum beți, tot așa onlai?

Poți să te ascunzi de tine însuți, dar niciodată de mama, care-ți știe perfect și potențialul intelectual și pasiunile „literare” 😉

 

Discuții cu mama în pandemie (1)

Discuții cu mama în pandemie (2)

 

Tags: , , ,

No comments yet.

Leave a Reply

Oldies but goldies

Fatalismul mioritic se tratează cu drujba

diana

Vă mai amintiți că în Drumul Taberei începuse construcția unei noi linii de metrou? Asta e povestea oamenilor care i-au împins liniile și peroanele mai pe mijlocul bulevardului, ca să nu le afecteze pomii.

Moarte chiaburilor din sănătate!

Rares Nechifor, embolizare uterina

Care n-a plecat din țară până acum – ca să se trateze sau să profeseze într-un sistem civilizat – e invitat s-o facă de la 1 martie 2013. România nu-și permite să mai încurajeze existența unei alternative private în sănătate.

Autorizația de construcție – când primăria e mai parolistă decât arhitectul (II)

unelte

În țara lui „așa se face”: dom profesor îți face o onoare cu forța, iar producătorul îți zice, voalat, că proiectantul tău e praf; Și se întâmplă că ne dispare din proiect și al treilea structurist

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

Parcul meu IOR

Parcul IOR

Mi-a fost alături 40 de ani, m-a crescut și relaxat. Acum e rândul meu să-l apăr de șmecheri. Dacă sunteți din sectorul 3, veniți mâine la Titan ca să ne păstrăm parcul.

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.