La clătite, înainte!

Ca să mă mai îndulcesc după amăreala alegerilor am încropit niște clătite cu gem de căpșune Vuitton. Cunoscătorii știe ;)

Nu știu vouă, dar mie mi s-a făcut poftă azi de ceva dulce, după atâta fiere revărsată pe toate canalele zilele astea. Și Toshiba m-a aprobat cu miorlăituri. Clătitele au fost încropite cu ce aveam prin casă, că nicio clătită nu merită să ieși în frig după ea. Gemul e de căpșune, căpătat astă vară de la Niki, în schimbul unui Vuitton made by me, din papură de la Mahmudia.

Deci au ieșit niște clătite prețioase foc.

Ultimele s-au cam rumenit, dar cred că nu vă deranjează, nu? Eu acuma gem și mănânc. Mănânc că n-am altă soluție, altfel ajunge nebuna asta mică și neagră la ele și cică nu are voie să mănânce dulce.

Și așa de când a dat frigul mănâncă de m-a speriat. Zici că vrea s-o fac caltaboș de Crăciun.

 

 

Etichete: , ,

16 comentarii la “La clătite, înainte!” Subscribe

  1. Iulia 11/12/2012 at 17:18 #

    Sa ai pofta 🙂

  2. brontozaurel 11/12/2012 at 17:46 #

    Toshiba castiga fiecare meci! 😀

    Mama facea clatite aproape la fiecare sfarsit de saptamana cand eram in clasa a XII-a. Se trezea dimineata, ma trezeam si eu cam cand erau gata, voiam clatite calde, dar voiam si sa ma uit la desene animate (cred ca A Pup Named Scooby-Doo), asa ca luam clatitele rand pe rand cu mine din bucatarie pana in sufragerie. Si, mic purcelus ca intotdeauna, lasam o dara lipicioasa de gem pe jos pe gresie pe drum :)) Pe care o luam pe sosete la urmatoarea excursie :))

    • Dollo 11/12/2012 at 20:59 #

      Ah, mișto faza cu gemul pe ciorăpei 🙂 Cred că și Toshiba a lăsat câteva amprente dulci p-aci, dar nu se văd așa bine deocamdată.

  3. coryamor 11/12/2012 at 18:37 #

    tare Vuittonul de papura! 🙂 carevasazica esti artista handmade :))) din nefericire mi-ai facut pohta de clatite 🙁 acuma ce-i de facut?????

    • Dollo 11/12/2012 at 20:58 #

      Hartistă, da 🙂 Poți să răzuiești ecranul ca să simți aroma? 🙂

      • coryamor 11/12/2012 at 22:05 #

        n-am nevoie sa simt aroma ca sa balesc 🙁

  4. ady 11/12/2012 at 20:07 #

    hate you. mi-ai facut pofta si n-am niciun chef sa stau langa aragaz. si asa de maine incep marea fursecareala de craciun si o sa tot stau langa susnumitul instrument.

    • Dollo 11/12/2012 at 20:57 #

      Mai am eu una, dacă te încumeți prin nămeți 🙂

  5. ileana 11/12/2012 at 22:13 #

    pot sa vin eu, ca-s mai aproape?!

    • Dollo 12/12/2012 at 10:29 #

      Vino, dar ia și o lopată 🙂

  6. mishu 12/12/2012 at 08:32 #

    Yo Lady !!Buna ziua ! Cum pot sa votez si eu un roman ,din lista ?Flori pentru Algernon … Sarumina ! Sa ai o zi faina!

    • Dollo 12/12/2012 at 10:36 #

      Yo, te-ai trezit cam târziu, acolo e lista cu cărți citite la clubul de carte. Au fost votate deja, doar de cei care vin la club. Dacă vrei să vii data viitoare, adică pe 12 ianuarie 2013, citește Eternitatea clipei. Aia e la rând.

  7. Tasepenet 13/12/2012 at 11:56 #

    Donez una bucata borcan dulceata trandafiri din productia proprie a casii de la tara pentru cine voteaza „Eva Luna” sau „Iubirea fata de aproapele”.
    Daca iese una din astea, Dollo primeste cado inca una bucata dulceata trandafiri din productia proprie a casii de la tara.
    Si sa nu spuneti ca-i mita; e material promotional distribuit in campania electorala!

    • Dollo 13/12/2012 at 12:14 #

      Votarea aia s-a încheiat demult. Sondajul e afișat doar ca să știe participanții la club ce se citește luna asta. Fii mai vigilent(ă) pentru viitoarea votare, care va fi probabil prin februarie 2013

      • Tasepenet 13/12/2012 at 15:51 #

        Bine, cum vrei tu… Adio borcan dulceata trandafiri din gospodaria etc….

        • Dollo 13/12/2012 at 17:30 #

          Mersi de intenție, oricum nu mă dau în vânt după dulcețuri. Fac o excepție doar pentru gemul de căpșune sau de prune

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!

Moartea iedului, mănânc și trăiesc

cioban-ied

Ciobanul mi-a zis să nu mă uit, că la ei femeile pleacă de acasă când se taie mieii. Am decis să nu-l ascult. Credeam că o să fiu mai tare ca Labiș și n-o să mai pot mânca după asta.

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

Prezență inedită a lui Budha la răstignirea lui Iisus la București

soldati-jandarmi

Un Pilat din Pont grăsuț și chel a stârnit polemici în rândul audienței de la răstignirea lui Iisus – ediția 2014

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor