Nu ne mai avertizați că imaginile sunt șocante

O grădină zoo din Danemarca a îmbrăcat o crimă inutilă într-o lecție de anatomie. Media din toată lumea preia imaginile și perpetuează măgăria sub pretextul dezbaterilor morale. Europa civilizată e un rahat.

D e câteva zile, de când a pornit să facă înconjurul lumii povestea girăfelului Marius – care la 18 luni a fost împușcat, tranșat și dat la lei doar pentru a respecta o stupidă regulă europeană – mă chinui să fac slalom printre știrile care mă asaltează ca să-mi arate „imaginile șocante”. Uite nu vreau să le văd. A început presa de limbă engleză, indignată de decizia grădinii zoo din Danemarca, unde s-a întâmplat grozăvia, apoi au preluat-o copios ai noștri, care nu se mai satură să ne bage sub ochi „imaginile șocante”.  E o voluptate mediatică în rahatul ăsta sângeros care mă face să-mi pun serioase întrebări cu privire la sănătatea mintală a „Europei civilizate”.

Din câte am reușit să înțeleg citind povestea, și încăpățânându-mă să nu mă uit la imagini, puiul ăsta de girafă s-ar fi născut la grădina zoo din Copenhaga, în pofida unei reguli europene care spune că ar trebui interzisă perpetuarea speciilor comune în captivitate. Nu știam de regula asta, dar dacă tot tolerăm grădinile zoo de ce să nu-i lăsăm pe pensionarii lor să aibă și ei bucurii (apropos de stăpânii de câini de la noi care refuză să-și sterilizeze animalele), indiferent dacă genele lor sunt comune sau speciale? În fine, asta e altă discuție. Deci puiul s-a născut împotriva regulii, a fost lăsat să crească un an jumate, ba chiar i s-a dat și un nume – Marius – apoi s-au trezit oamenii că trebuie să respecte regula și să scape de el. S-au făcut petiții, povestea a trecut granițele regatului lui Hamlet, alte grădini zoo s-au oferit să ia girafa ca s-o scape de la moarte, dar nu, conducerea zoo, care a permis în fapt nașterea puiului, a decis că trebuie împușcat, tranșat și dat la lei. Și totul s-a făcut sub ochii vizitatorilor – adică părinți și copii – filmat și difuzat în lumea întreagă.

Deci: UE dă o regulă stupidă care interzice perpetuarea unor specii la zoo, directorul zoo o încalcă, apoi ca să scape de rezultat decide să le ofere copiilor o lecție pe viu despre cum girafele sunt de fapt hrană pentru lei, adică să învețe ăștia mici cum devine treaba cu selecția naturală în junglă. Ăsta înțeleg că a fost raționamentul pentru care puiul nu a fost eutanasiat, ca să nu i se contamineze carnea, ci împușcat. Bun, dacă tot ne-am propus să-i învățăm pe copii cum e viața reală, păi de ce nu lăsăm atunci toate speciile din captivitate să se înmulțească, să împartă același perimetru, unde să se vâneze reciproc și să supraviețuiască doar ăia mai tari? Dar de ce să mai permitem funcționarea grădinilor zoo, până la urmă? De ce nu ne ducem copiii în junglă, în safari, și să le arătăm acolo cum se trăiește? Și mai la îndemână, de ce nu ne ducem copiii periodic la fermele unde se cresc animale pentru hrană, și să le arătăm cum oamenii le măcelăresc ca să ne facă nouă șnițele?

Scria un comentator englez zilele trecute că exemplu ăsta e bun pentru copilul modern, care nu știe el de unde vine carnea, laptele sau alte chestii pe care le primește de-a gata de la supermarket. OK, au învățat cu ocazia asta copiii că e ok să ucizi cu sânge rece și să tranșezi un animal lipsit de apărare. Acum ce urmează? Cum rămâne cu porcii care trebuie asomați înainte de tăiere, ca să nu sufere? Cum rămâne cu eutanasierea câinilor fără stăpân? Cum rămâne cu interzicerea luptelor de câini, cocoși sau alte specii? Cum rămâne cu recunoașterea animalelor – în constituția unor state europene – drept ființe și nu proprietăți ale omului? Cum rămâne cu toată politica aia privind drepturile animalelor, interzicerea cruzimii față de animale? Am constatat cumva că omenirea a devenit prea umană, prea bleagă și avea nevoie de niscai impulsuri criminale?

Da, admit că n-ar trebui să facem diferența între girafa Marius și porcul Ghiță, pe care-l creștem în fundul curții pentru cârnații de Crăciun. Și totuși facem. Dacă n-ar fi așa ar trebui să ne tranșăm pisica sau câinele dacă ni se face foame și n-avem chef să ajungem la supermarket. De ce le mai predăm copiilor lecția responsabilității față de animalul de companie, dragostea și compasiunea, dacă de fapt ei trebuie să știe doar că regnul animal este împărțit în victime și prădători?

Iar dincolo de măgăria din Danemarca (eu cred că a fost o cruzime inutilă, deghizată în lecție de anatomie), mă umple de spume, ori de câte ori îl văd, avertismentul ăsta ipocrit de care uzează media când are niște imagini șocante. Cine a inventat „vă avertizăm, urmează imagini șocante” a fost un geniu machiavelic. Avertismentul ăsta nu face decât să sporească curiozitatea morbidă a oamenilor și să-i facă mai atenți la ce urmează. Dacă aș fi CNA aș interzice cu totul difuzarea de imagini șocante. Nu există nicio justificare să dai pe post chestii pe care vrei de fapt să le incriminezi. Ce au de învățat oamenii din imaginile cu un animal/om ucis cu bestialitate? Că pot ajunge și ei vedete la știri dacă urmează aceste exemple? Ce-ar fi să trimită UE un comisar acum să-l ucidă pe directorul zoo care a încălcat regula, să filmeze disecția ca să vadă și restul omenirii cum arată pe dinăuntru un director de zoo care nu respectă regulile UE? Hai, dacă avem sânge de prădători și de ființe superioare, să mergem până la capăt, să-i înlăturăm din lanțul trofic pe ăia defecți și să nu ne încurcăm de niște reguli morale care nu fac decât să ne îndepărteze puii de ceea ce se întâmplă în natură.

Etichete: , , , , , , , ,

21 comentarii la “Nu ne mai avertizați că imaginile sunt șocante” Subscribe

  1. Fluieratorul 13/02/2014 at 22:15 #

    O disectie a prostiei umane agresive si auto-justificative, asta a fost povestea cu Marius. O mostra de retard mintal cu acte in egula, conform cu standardele europene. Un precedent periculos.

    Si eu votez pentru renuntarea la ideea de gradina zoologica. Nu pot, oricum, sa vad animale in captivitate, ma doare inima si mintea de fiecare data cind le vad. Oricit ar fi de bine tinute. Eu stiu ca animalele nu sint proaste, si chiar daca sint nascute in captivitate, stiu undeva in sinea si instinctele lor ca lucrurile ar trebui sa stea altfel si tinjesc dupa libertatea pe care simt ca ar trebui s-o aiba.

    Si mai cred ca animalele sint oneste si nu se prostitueaza, nu se vind, recunoscatoare, pe mincare si adapost, de dragul sigurantei zilei de miine. Cred ca animalele ne sint, din multe puncte de vedere, superioare noua, oamenilor.

  2. Cosmin 14/02/2014 at 11:40 #

    https://www.youtube.com/watch?v=ENnNNVOEDZ4&feature=player_detailpage
    Problema e putin diferita

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

De ce ea?

tarau-victoriei-an

Povestea neromanțată a unei românce care a făcut pușcărie nevinovată, ca urmare a unui lanț de erori judiciare, deschis în 2000 de o anchetă a procurorului Cristian Panait, închis abia după 15 ani de procese

Dubița albă din Vitan, monumentul neputinței poliției și Primăriei sectorului 3

Celebra dubiță abandonată în fața Poștei Vitan

O dubiță zace de câteva luni încurcând traficul din Vitan. Poliția locală știe, dar nu are platformă de ridicat, Poliția rutieră o filmează și-l amendează pe proprietar, Primăria Capitalei zice să apelăm la țiganii care fură fier vechi, să fure și mașina abandonată.

Eu sunt lucrător sexual, legea e o curvă

sexworker

Interviu în 3 episoade cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. Azi, începuturile – „Epoca de aur”, când comunismul tolera prostituția, marca era mai tare ca dolarul iar clientul era domn.

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

De unde ne informăm în epoca dezinformării

informare

Câteva metode de informare alternativă și de verificare a știrilor, pentru aceia debusolați și preocupați să nu se lase manipulați de presă.

Învățăm greu, mimăm mult și uităm repede

iohannis

Săptămâna trecută, după 25 de ani de tergiversări, dosarul Revoluției s-a închis, fără să fie cineva pedepsit și fără să știm vinovații. Dar asta e deja istorie, acum ne arde incendiul din club, de data asta va fi altfel, acum au murit tineri nevinovați pentru profitul unora, nu pentru democrație și alte abureli.