La ce sunt bune șpăgile electorale

Dreapta românească începe să învețe din greșelile trecutului și recuperează spectaculos. În bucătărie la mama.

colaj

 

Vă ziceam acum trei ani că dreapta românească nu e bună nici la gătit, dar ciclurile electorale nu au trecut degeaba peste politicieni, au învățat încet, încet, din greșeli, să fie mai buni, mai reliable, cum ar zice englezu, și uite că putem azi să afirmăm, cu sentimentul datoriei împlinite, că dreapta românească a început în sfârșit să fie utilă măcar în bucătărie. După chibritele Elena Udrea, și-au demonstrat utilitatea din plin cănile cu Sulfina Barbu și Monica Macovei.

Mama le avea de când ambele doamne îi cereau votul, pentru parlamentul național și pentru parlamentul european. La rețeta asta, însă, mai avea nevoie de două recipiente similare, și cum opțiunile electorale de anul ăsta ale mamei nu s-au mișcat deloc bine în direcția asta a șpăgilor, a apelat la două căni pe care le primisem eu dintr-o campanie socială pentru îmbunătățirea imaginii romilor. Asta a fost ultima aroganță comisă în bucătărie de mama, cu ocazia pomenii pe care a făcut-o, ca de fiecare dată, cu o săptămână înainte de Moșii de vară – că în ziua moșilor e prea aglomerată biserica.

drob2

Rețeta e aia normală de drob, pe care deja v-am mai spus-o, doar că tocătura de drob nu a pus-o în formele de cozonac, ca până acum, ci a umplut cu ea cănile. La fund și deasupra a pus câte un ou crud, astfel încât după finalizare ouăle să fie ca niște capace ale sulului de drob. Cănile legate cu folie de plastic la gură au fost apoi fierte în cuptor într-o cratiță cu apă. După vreo 20 de minute, când oul de deasupra părea fiert, le-a scos. După răcire le-a băgat la frigider și abia a doua zi le-a scos, cu grijă, din interior.

drob3

Pentru că felia de drob astfel rezultată a încântat-o, mama mi-a zis să-i transmit lui Nicușor Dan că de data asta l-a votat așa, fără cană, dar data viitoare nu-l mai iartă 😉

Altfel, s-a consumat ieri încă o pomană reușită, la mama lu Dollo.

pomana

Etichete: , , , , , , , ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

De ce picură în Casa Poporului

casa poporului senat

Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.

Moartea iedului, mănânc și trăiesc

cioban-ied

Ciobanul mi-a zis să nu mă uit, că la ei femeile pleacă de acasă când se taie mieii. Am decis să nu-l ascult. Credeam că o să fiu mai tare ca Labiș și n-o să mai pot mânca după asta.

Minune, în decembrie în sectorul 3 au răsărit părăluțele

flori-negoita

În triunghiurile decupate în gazonul din sectorul 3 astă vară, s-au ofilit begoniile și au răsărit părăluțele. O afacere horticolă de 49 de euro/mp fără TVA.

Mergând pe sârmă

domnul i

Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.

O zi la probațiune

alb-negru

Ce face un VIP condamnat cu suspendare, când ajunge în biroul consilierului de probațiune, unde trebuie să-și demonstreze îndreptarea: răspunde la telefon cu „dragă, sunt în oraș, la un interviu, vorbim mai târziu” 😉

Din Buenos Aires con mucho calor

eu

Zgomotos, fierbinte, cu iz de grătar și cu aromă de tango – Buenos Aires, orașul cu 13 milioane de oameni