Cea mai mare catastrofă a vieţii e că există un tartore peste partea ei cea mai frumoasă – zice Doina Ruști în „Lizoanca la 11 ani”, romanul care ne arată rețeta de succes pentru fabricarea adulților defecți
Povești rusești de păcălit popoare

Al doilea roman al lui Guzel Iahina, despre mărirea și decăderea germanilor, strămutați pe malurile Volgăi de Ecaterina cea mare și decimați de marele Stalin. Copiii de pe Volga, lectură utilă zilele astea, încă o poveste rusească de adormit popoarele conlocuitoare.
Cu ce cărți petrecem sfârșitul pandemiei

Ultimul club de pandemie, întâiul de război. 9 cărți pe care le vom citi anul ăsta la clubul de carte.
Când termini casa, vine moartea

Casa Buddenbrook, romanul de debut al lui Thomas Mann, nu e o carte de citit după ce te-ai chinuit să-ți faci o casă, cu ultimele puteri și economii, dar așa e viața asta, îți arată pisica taman când ți-e lumea mai dragă
Ce aveți de gând să citiți în 2022?

Propuneți cărți de citit la clubul de carte pentru 2022, ca să ne mai abatem gândurile de la pandemie și efectele ei.
Arhipelagul Gulag și Boracay-ul meu*

… am citit eu pățaniile lui Alexandr Soljenițîn ca să nu fii nevoit s-o faci tu, deși n-ar strica să te chinui un pic să citești cartea asta, că poate astfel nu mai repetăm tâmpeniile din istorie
Când îți pune nevasta titlu la carte

Fructele mâniei, un titlu bun pentru încă un roman okeiuț de John Steinbeck. La clubul de carte, firește.
Biblia după Steinbeck

„La răsărit de Eden”, de John Steinbeck – o carte scrisă bine, dar construită prost.
Cu ce ne mai calmăm seara, înainte de culcare

Dacă nu țineți vreo dietă, vă recomand două seriale japoneze suculente, care să vă mai alunge încrâncenările pandemice. Pe Netflix, firește.
Pe culmile plictiselii, cu Emil Cioran

O recenzie acidă a cărții de debut a tânărului Emil Cioran, scrisă de o bloggeriță care n-a creat nimic la viața ei și știe numa’ să critice.