Udrişte: “O să vedem dacă mai suntem în stare să facem metrou”

Directorul Metrorex spune că azi costă 50 de milioane de euro un km de metrou până în Drumul Taberei. La Ceauşescu era mai ieftin.

Autor: Dollores Benezic, Evenimentul zilei, noiembrie 2009

Între 1975 şi 1989 statul român a cheltuit sume echivalente azi cu 1,5 miliarde de euro pentru 60 de km de metrou. Metroul, aşa cum îl ştim şi-l folosim noi azi, a fost făcut de români, sub dictatură. Mânat de bici sau de mândria de a făuri ceva durabil, acelaşi popor care azi acuză dureri în coate şi sictir politic existenţial a fost în stare într-o vreme să construiască ceva bun. Cu sacrificii, cu bani mulţi – până acum statul a cheltuit peste două miliarde de euro pentru construcţia metroului – România a intrat şi ea în rândul lumii, cu metroul. Azi ne batem pe el cu sindicaliştii, traficul ne e mai infernal (dacă se poate, iar ultimele zile ne-au dovedit că se poate) fără el, şi ascultăm de 20 de ani poveştile celor care ne tot promit că vor extinde reţeaua în toate punctele nevralgice ale Capitalei. Cea mai recentă promisiune îi aparţine lui Gheorghe Udrişte, actualul director al Metrorex.

După 1989 nimeni n-a mai avut interes să facă metrou
Gheorghe Udrişte a lucrat la metrou din 1978, când era un simplu inginer la secţia electromecanică. Vremelnic, într-unul din mandatele de ministru ale lui Basescu, a mai fost şi director general pentru câţiva ani. Spune că a fost “eliberat din funcţie”, nu dat afară “cum s-a spus atunci” şi împarte şi azi funcţia de director cu sentimentul că scenariul se va repeta. Politica e o femeie schimbătoare. Priveşte însă lucrurile cu seriozitate de oltean, aşa cum a făcut-o şi la Primăria Capitalei, unde timp de opt ani a fost ţinta înjurăturilor multor şoferi pentru traficul din oraş. El promite că va da gata metroul până în Drumul Taberei în vara lui 2013, şi că nu va pregeta să închidă traficul auto în zone importante şi critice din Bucureşti – cum ar fi intersecţia de la Răzoare – atunci când şantierul o va cere. E de părere că bucureştenii se vor sătura să-l înjure după trei zile, când se vor fi şi obişnuit cu neplăcerea. Câştigul va fi, însă, de ambele părţi: oraşul va rămâne cu o investiţie, iar el, Udrişte, va rămâne în istorie.

EVZ: De ce nu s-a mai construit niciun centimetru de metrou după 1989, domnule Udrişte?
Gheorghe Udrişte: Din cauza dezinteresului autorităţilor pentru infrastructura publică. În 1989 fiecare s-a orientat către altceva. N-a mai preocupat pe nimeni să dea în funcţiune o nouă linie de metrou. Am convingerea că dacă n-ar fi existat tunelele şi structura de bază la cele două racorduri – Nicolae Grigorescu – Anghel Saligny – linia de centură, şi incintele staţiilor, nimeni n-ar fi putut să le mai facă. Am exemplul magistralei 5 – Drumul Taberei. În 1990 s-au aprobat indicatorii tehnico-economici prin Hotărâre de Guvern. Au trecut exact 20 de ani de atunci şi iată că abia acum am reuşit să determinăm statul să facem ceva.
EVZ – Acolo nu se făcuse nimic înainte de 89?
G.U. – Nimic. E o lucrare care ne va pune la încercare. Vom putea face dovada de ce mai suntem în stare.
EVZ – Cât a durat delăsarea asta după 1989 la metrou?
G.U. – Aproape 15 ani. La metrou s-a mai lucrat cu ţârâita, din inerţie, vreo doi-trei ani. Erau investiţiile în curs, minerii nu plecaseră din Bucureşti, după aceea s-a intrat într-o stare de cădere. După 1997 când ministrul (n.r. ministrul transporturilor era Traian Băsescu) transporturilor a început investiţiile şi cu Banca Europeană, s-au mai obţinut finanţări. Dar mărunţişuri. Dezvoltarea modernă a început după 2001 când cuvântul de ordine a fost infrastructură: investim în infrastructutră ca să rămână după noi.
EVZ – Când s-a reluat lucrul la tunelele conservate ce s-a mai găsit?
G.U. – Nişte zone inundate, în care copiii pescuiau. A trebuit să muncim luni de zile ca să scoatem apa şi noroiul. Să facem etanşarea să ne apucăm de dotare cu echipamente.
EVZ – Dar greul era făcut, nu?
G.U. – Da, ce e mai greu e să faci tunelul şi săpătura.
EVZ – Şi totuşi a durat mai mult partea uşoară…
G.U. – Da, a durat tot din motive de lipsă de finanţare. Nu a fost o finanţare coerentă, deşi nu aveam problemele de acum cu deficit, criză…
EVZ – Cam cât a costat metroul până acum?
G.U. – Cifra exactă este de 2.130.552.000 euro până la acest moment.
EVZ – Şi cât din această sumă s-a cheltuit după 1989?
G.U. – După 1989 credite luate de la Banca Europeană de Investiţii au fost cam de 600 de milioane de euro.
EVZ – Pentru opt km de linie?
G.U. – Da, şi o staţie, Gorjului.
EVZ – Cât costă acum un km de metrou?
G.U. – Între 50 şi 60 de milioane de euro, cu dotări cu tot, şi cu trenuri. Oamenii lucrează dacă le dai bani sau…
EVZ – Ce urmează să se construiască de acum incolo, era prevăzut de planurile din vremea lui Ceauşescu?
G.U. – Tot ce continuăm noi acum era prevăzut de studiile iniţiale din vremea lui Ceauşescu, pentru că studiul urmărea felul în care s-a dezvoltat oraşul, pe cartiere, urmărind şi transportul de suprafaţă. E un oraş subteran. Se urmăresc diametralele: N-S linia 2, V-E linia 1 şi 3, NV-SV linia 4. Inelul care a fost gândit de atunci, dar s-a făcut numai în partea de nord. Noi am adăugat magistrala Colentina Rahova, la recomandarea celor de la JICA (agenţia guvernamentală niponă care a făcut un studiu de trafic în Bucureşti în anii 90 – n.r ) care cereau un nou coridor de transport pe această rută, fără să precizeze dacă e subteran sau altceva, precum şi legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Otopeni.
EVZ – Asta nu era prevăzută pe vremea lui Ceauşescu ?
Gheorghe Udrişte – Nu, şi nici Drumul Taberei-Pantelimon. După ‘90 am pus-o noi pe planşetă.
EVZ – Credeţi că azi se mai poate face metrou în acelaşi fel ca atunci?
Gheorghe Udrişte – Sunt alte premise. Statutul actual al societăţii care îl poate determina pe om să lucreze la fel de bine ca în perioada respectivă, dar motivat de aspectul material, de bani. După aceea competiţia care se dă între firme, din ţară şi din afară. Schimbul de experienţă, necesitatea de a avea cât mai mult de lucru. Atunci această competiţie nu exista. Acum se poate. Plătindu-i pe oameni bine e probabil să se obţină rezultate similare, dacă nu chiar mai bune.

EVZ – 5 km pe an?
Gheorghe Udrişte – Da, dar lucrurile au evoluat. De exemplu Madridul lucrează cu un ritm de îi sperie şi pe americani. Au avut în ultimii ani situaţii în care au dat în funcţiune până la 14-15 km pe an.
EVZ – A evoluat tehnologia
Gheorghe Udrişte – Da, e şi solul, şi tehnologia. La noi au fost alte impedimente. Solul, apa, a fost de scos apă, de îngheţare a solului. Scutul semi mecanizat care era pe vremea aia tot ce puteam avea noi la îndemână. Şi atunci puteam să avem recorduri chiar mai mari de 5 km pe an. Important e să ai sursa de finanţare asigurată şi cu continuitate…. dacă stai pe capul lor şi-i ameninţi.
EVZ – Aşa spuneau şi cei de la CCCF cu care am vorbit noi, şi care îl acuzau pe domnul Mitrea că ar fi favorizat ACM4, şi a înlăturat CCCF de la metrou…
Gheorghe Udrişte – Da, ei îşi dezvoltaseră o industrie pentru componente de metrou, bolţari. Au dispărut acum, şi nici scuturile nu mai există. Dar eu n-aş spune că CCCF a fost mai breaz decât ACM4. Pentru că lucram în perioada 1997-2000 pentru Gara de Nord – 1 Mai, aveam comandamente zilnice în fiecare staţie ca să urmărim progresul şi-mi aduc aminte că CCCF lucra în zona Basarab şi eram nemulţumit de modul în care lucrau. Eram nevoit să-i somez. Îmi amintesc că aveam în cap să terminăm până în Anul Nou. Cei de la CCCF comentau: “ce crede el, Udrişte că noi la iarnă o să ieşim de aicea? Noi ce să facem, n-o să lucrăm?”. De aceeaşi manieră ca şi ACM4, care lucrează de 5 ani de zile şi trebuie să trec săptămânal pe acolo. Aşa am reuşit să terminăm staţia Bazilescu. Stând pe capul lor şi ameninţându-i. E adevărat că sunt şi condiţii grele de lucru, dar sunt şi eu nedumerit. Stau acolo de 5 ani de zile! E o dovadă a faptului că ai dat cuiva nepregătit să facă o lucrare. E drept că în timp învaţă. Dar acum e prea târziu. Nu mă pot antepronunţa, dar ei ar putea să aibă o problemă dacă vor vrea să lucreze în continuare la metrou.
EVZ – Când începe licitaţia pentru Drumul Taberei?
Gheorghe Udrişte – Lucrarea e declarată de utilitate publică şi am lansat luna asta primele licitaţii pentru execuţia structurii, pentru precalificarea constructorilor. În două luni de zile vom primi ofertele financiare şi tehnice pentru demarearea lucrărilor.
EVZ – Sunt şi firme străine interesate?

Gheorghe Udrişte – Da, şi firme româneşti şi străine. Cam două treimi străini. Am semnat şi contractul de finanţare cu BEI – 395 de milioane, din 830 de milioane cât costă tot proiectul Drumul Taberei-Universitate. Restul e pus de stat. Dar din cele 395 de milioane finanţăm şi dotarea cu material rulant.

Staţiile multe şi dese până în Drumul Taberei
EVZ – Va fi ceva nou pe linia asta, ce nu mai există în restul metroului?
Gheorghe Udrişte – Avem în vedere îmbrăcarea intersecţiilor cu staţiile. Să nu fie ca la Nicolae Grigorescu care e pusă numai într-o parte, Lujerului la fel. Unde ai o intersecţie, interesul e să te suprapui cu staţia peste intersecţie, astfel încât să realizezi şi pasaje subterane suficiente ca lumea să se mişte subteran, iar la suprafaţă circulaţia auto să fie nestingherită. De exemplu la Râul Doamnei vom trece şi dincolo de Drumul Taberei. Va fi altă abordare urbanistică.
EVZ – Pe hartă staţiile par mai dese.
Gheorghe Udrişte – Da, distanţa medie va fi de 500-600 de m. Faţă de 1.500-1.600 de m distanţă înainte de 89. Metroul nu era util cartierului, ci doar îl traversa. Pe plan mondial distanţele aşa sunt, la 500 de m, metroul trebuie să toace mărunt oraşul, te-ai urcat, ai coborât. Metroul trebuie să fie principalul mijloc de transport public.
EVZ – Şi cât durează facerea metroului spre Drumul Taberei?
Gheorghe Udrişte – 36 de luni cu posibilitate de scurtare. Deci începe în vara lui 2010 şi ar trebui să se termine în vara lui 2013. Concomitent vom organiza şi celelalte licitaţii pentru dotarea cu echipamente.
EVZ – Ce zone de pe traseu ar urma să fie afectate de lucrările la suprafaţă?
Gheorghe Udrişte – Răzoare ar fi una…
EVZ – Alternative la Răzoare aveţi? Că e de acum un punct nevralgic
Gheorghe Udrişte – Staţia va fi undeva între Progresului şi Panduri, pe o zonă care nu e circulată acum.
EVZ – Expropieri?
Gheorghe Udrişte – Da. Avem o lege nouă de declarare a utilităţii publice, şi vor fi nişte neînţelegeri până ajungem la bani. Zona nu e însă foarte folosită de construcţii civile. Zona de exproprieri va fi chiar pe terenul fabricii de ventilatoare care nu mai funcţionează.
EVZ – Construcţia începe doar din Răzoare?
Gheorghe Udrişte – Nu, din mai multe locuri în acelaşi timp. Râul Doamnei spre Parcul Drumul Taberei – Academia Militată, De la Academie către Eroilor Haşdeu, şi Romancierilor- Valea Ialomiţei. Scuturile se vor băga în zonele de care am spus. Constructorul îşi face şi detaliile de execuţie, va decide dacă bagă scutul într-un loc şi merge pe dedesubt până la cealaltă staţie sau face mai multe spărturi.
EVZ – Răzoare şi Drumul Taberei-Moghioroş vor fi cele mai afectate într-o primă etapă, adică la anul?
Gheorghe Udrişte – Da şi în viitor Eroilor, cu subtraversarea Dâmboviţei, pentru legătura cu linia 1.

Nu ne mai crede nimeni, pentru că nu s-a făcut nimic până acum
EVZ – Următoarea lucrare care va fi?

Gheorghe Udrişte – Aproape simultan ar fi legătura cu Otopeni. Avem indicatorii tehnici aprobaţi. Tot cam un miliard de euro va costa şi asta, avem o promisiune de bani de la Guvernul Japoniei, un prim împrumut de 300 de milioane de euro. Deocamdată s-a aprobat soluţia cu plecare din Piaţa Victoriei – Ion Mihalache – Gara de Nord – 1 Mai. Mai e o variantă cu ramificaţie din staţia 1Mai, Pajura şi Poligrafiei-Casa Presei şi mai deprate. Am scurta traseul, n-am crea disconfortul care s-ar ivi pe Mihalache, care e mult mai îngust. Imaginaţi-vă în Piaţa Victoriei la BRD să faci o staţie şi să închizi zona. Varianta a doua micşorează şi numărul de staţii şi costul proiectului. În felul ăsta realizăm legătura directă a două mari mijloace de transport: aerian şi calea ferată, două aeroporturi, Gara Băneasa, Gara Basarab, Gara de Nord şi după aia ne-am înscrie cu linia 4 către sud, Gara Progresul. Va fi cea mai eficientă şi cea mai lungă diametrală N-S.
EVZ – Deci linia Otopeni ar putea începe în 2010? Până când?
Gheorghe Udrişte – Da, semnăm acordul de împrumut în primele luni ale anului viitor. Tot vreo 4-5 ani. După 2015 se poate discuta…
EVZ – Nu prea vă mai crede nimeni.
Gheorghe Udrişte – Păi nu ne crede că nu s-a făcut nimic până acum…
EVZ – Circulă pe internet un filmuleţ cu figura neîncrezătoare a domnului Berceanu când anunţa ministrul Pogea finanţarea pentru linia Drumul Taberei. De ce era aşa sceptic domnul Berceanu?
Gheorghe Udrişte – Da, păi e neîncrezător dacă ştie că Pogea nu ne dă banii. Noi avem şi acum bani de la BEI pentru Gara de Nord – 1 Mai, dar nu ne dă bani câţi putem să cheltuim, ca să menţină deficitul în balanţa cheltuielilor. Tot Ceauşescu a fost magistral. Cea mai mare pondere în bugetul naţional, pentru dezvoltare, a fost pe vremea lui.

PLANURI. Gheorghe Udrişte și proiectele pe care le visează pentru metrou în următorii 15-20 de ani

Gheorghe Udrişte – Trebuie să fii radical cu oraşul ca să laşi ceva în urmă
EVZ – Dacă n-ar fi fost Ceauşescu am fi avut metrou?
Gheorghe Udrişte – Nu, exclus! Păi de ce nu l-au făcut în perioada interbelică? Pentru că tot aşa era ca şi acum, grupuri de interese. Aici trebuie să fii radical şi cu oraşul. Altfel nu se face nimic. Trei zile ne înjură lumea că închidem traficul, dar după aia se obişnuiesc. Dar la final ai o lucrare care rămâne în istorie. Ce circ ne făceau nouă toate televiziunile la primărie când făceam marile bulevarde, şi uite cum arată acum!
EVZ – Vă asumaţi să fiţi cel mai înjurat om şi la metrou, cum aţi fost la primărie?
Gheorghe Udrişte – Da. La primarie am rămas cu nişte nerealizări. Mi-ar fi plăcut să mai fac Dudeşti, Berzei, mai puteau fi făcute Uranusul, Călăraşi. Parcările subterane au rămas nefăcute. Dacă venea Blaga după Videanu rupeam Bucureştiul. Ca primar eşti expus, dar şi rămâi în istorie dacă faci ceva.
EVZ – Lucraţi din 1978 la metrou?
Gheorghe Udrişte – Da, prima dată inginer simplu, la secţia Electromecanică, gestionam secţia de întreţinere a instalaţiilor de vitalitate ale metroului. Încălzire, aerisire, apă şi canalizare, scări rulante. După şase luni am fost şef de secţie până în 1990. În 1994 am fost şef departament instalaţii şi din 1997 director general până în 2001.
EVZ – Cum era înainte de 1990 la metrou?
Gheorghe Udrişte – Încerc să-mi amintesc cum comunicam. Nu aveam telefon nici acasă. Acum au mobile toţi, şi copiii, şi muncitorii din metrou. Îmi amintesc, sunau pe telefoane, că ieşea apă în tunel. Anunţa dispeceratul, şi dispeceratul trebuia să mă anunţe acasă. Nici nu ştiu cum îi anunţam pe toţi, dar mergeau lucrurile strună. Era altă educaţie atunci. După 90 a început nebunia, oamenii au început să nu mai asculte. Un lider de sindicat a devenit în 20 de ani tatăl tuturor şi politizează excesiv lucrurile. Timp de opt ani a fost o pace socială convenită între conducători şi sindicate, cumpărată cu locuri în Parlament.

Trenuri automatizate între Berceni şi Pipera
EVZ – Câţi angajaţi are metroul acum?
Gheorghe Udrişte – 4255. Am mărit anul acesta capacitatea cu aproape 15% şi nu am angajat pe nimeni, am redistribuit şi păstrăm numărul de personal la nivelul ăsta. Dacă n-am fi pus trenurile în regim automat pe magistrala 2 ar fi trebuit să fie doi mecanici pe un tren.
EVZ – Cum în regim automat?
Gheorghe Udrişte – Mecanicul doar apasă pe demaraj şi apoi stă şi se uită. Trenul urcă, coboară în viteză, opreşte la punct fix. Pe traseul Berceni-Pipera se întâmplă asta, deocamdată, pentru că aici s-au finalizat instalaţiile de automatizare şi necesită un singur mecanic. Am luat această decizie astă vară când îmi trebuiau oameni pentru reorganizarea circulaţiei ca să nu se mai producă debarcarea la Eroilor. Îmi mai trebuiau vreo 200 de oameni. Le-a fost frică la început, dar nu aveam de unde să luăm oameni. 95% din costuri sunt costuri fixe, fără de care nu se poate funcţiona. Un tren în circulaţie presupune 7 oameni ca să lucreze 24 din 24. Numai mecanici.
EVZ – Păreţi pasionat de job-ul ăsta!

Gheorghe Udrişte – Da, îmi place, deşi eu am făcut Energetică, dar când am auzit de metrou, parcă m-a tras aţa. Dar la primărie mi-am desăvârşit totuşi felul de a lucra.
EVZ – Deci un vis secret ar fi să fiţi primar?
Gheorghe Udrişte – Daa, mi-ar place mult, recunosc. Ştiţi că oltenii sunt ăia care în armată caută magazia cu grade, vor să fie şefi, sau dacă te urci într-un tramvai şi te dai într-un cap şi strigi odată: şefule! Care întorc capul sunt olteni.
EVZ – Care dintre metrourile lumii vă place cel mai mult?
Gheorghe Udrişte – Sunt unele de care am aflat, dar nu le-am văzut. Dar mi-a plăcut Praga, Budapesta, Paris, Madrid şi Barcelona, Londra. Felul în care sunt gândite ca funcţionalitate, arhitectură.
EVZ – Moscova nu vă place?
Gheorghe Udrişte – Ala deja e monument istoric, operă de artă. Zici că e catedrală nu staţie de metrou.
EVZ – Când o să aflăm şi noi în cât timp vine metroul în staţie?
Gheorghe Udrişte – Lucrăm la asta acum. În ianuarie-februarie ar trebui să fie gata proiectul de informare dinamică. Dar e doar parţial de la Anghel Saligny spre Unirea. Urmează pe celelalte.
EVZ – Nu v-aţi gândit să le faceţi cinste călătorilor de ziua metroului, să intre gratis? Mai ales că sindicatele i-au tratat cu greva.
Gheorghe Udrişte – Nuu, că vine Curtea de conturi..
EVZ – Ce ar însemna ca bani?
Gheorghe Udrişte – Păi uite, de exemplu ieri am avut încasări de 234.522 pe liniile 1 şi 3 120.900 pe linia 2 şi 8.000 pe linia 4. În total 363.480 de lei încasări pe ziua de ieri (joi, 12 noiembrie 2009 – n.r.). Pe computer pot să văd şi câţi călători intră zilnic şi pe ce categorii: abonament, cartele, studenţi, veterani, handicapaţi. De exemplu, în data de 11 noiembrie, 223.581 abonamente lunare, student 99.911, handicapati – 11.000, cartela de 10 călătorii 123.000. În total 650.000 de călătorii pe zi. În week-end cam 250.000 de călători.

Dacă se schimbă ministrul nu mai prind nimic
EVZ – Linia roz de pe harta dumneavoastră când se face (Rahova-Colentina – n.r.)?
Gheorghe Udrişte – Dăm drumul la studiul de fezabilitate acum . Eu lucrez olteneşte. Metroul n-a fost inclus în proiectele finanţate din fonduri structurale, deşi ar fi putut. Aşa că eu stau la pândă, fac proiecte şi când se iveşte o finanţare, sar cu ele. Mizez pe asta. Ca ordine de prioritate e Drumul Taberei şi Otopeni. După aia Rahova – Colentina şi după aia inelul de sud. Cred că asta ar putea să fie peste 15-20 de ani. Mai e şi Drumul Taberei – Pantelimon care trebuie continuat….
EVZ – Câţi ani aveţi?
Gheorghe Udrişte – (se uită neîncrezător şi înţelege sensul întrebării) Dublul decât metroul…
EVZ – Şi cât credeţi că mai prindeţi din tot ce e pe harta asta?
Gheorghe Udrişte – Păi dacă se schimbă ministrul nu mai prind nimic. Aş mai sta cel puţin 5 ani de zile fără problemă. Aş mai sta şi fără bani numai să le fac. Când mă duc la Carrefour la cumpărături îmi las maşina în parcare şi mă uit peste gard la Pasajul Basarab şi mi se pune nodul în gât. Asta a fost una dintre cele mai mari investiţii, după metrou, în Bucureşti (şi a fost începută în mandatul primarului Videanu, când Udrişte era directorul infrastructurii- nr.r). Dar dacă facem şi investiţiile astea la metrou şi repunem metroul pe locul lui firesc….

CITIŢI ŞI:
1. Tovarasii care au construit metroul
2. De ce nu a vrut Ceausescu metrou în Drumul Taberei
3. Sapaturi mecanizate cu mineri dupa indicatii manuale
4. Cine a mai fost si Costin Georgian asta
5. Elena Ceausescu la proba metroului – Sic ca nu merge

7. „Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei – 2012

Puteți prelua maximum 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați link către articol. Pentru mai mult vă rog să accesați butonul de like-uri în euro, amplasat imediat pe coloana din dreapta. Vă mulțumesc.

Etichete: , , , , , ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Depre ziduri

pano

și oamenii care se încăpățânează să le construiască și să repete istorii de care omenirea ar trebui să se rușineze.

Dubița albă din Vitan, monumentul neputinței poliției și Primăriei sectorului 3

Celebra dubiță abandonată în fața Poștei Vitan

O dubiță zace de câteva luni încurcând traficul din Vitan. Poliția locală știe, dar nu are platformă de ridicat, Poliția rutieră o filmează și-l amendează pe proprietar, Primăria Capitalei zice să apelăm la țiganii care fură fier vechi, să fure și mașina abandonată.

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉

Din Buenos Aires con mucho calor

eu

Zgomotos, fierbinte, cu iz de grătar și cu aromă de tango – Buenos Aires, orașul cu 13 milioane de oameni

Nu există o legătură între creșterea avuției bisericii și calitatea vieții enoriașilor

oti

Interviu cu fondatorul Asociației Secular Umaniste din România, Atila Nyerges, despre religie, credință, știință și imoralitatea legăturii dintre biserică și politicieni, pe la spatele poporului prezumat credincios.

Ce caută englezii în Grecia

karaoke

În timp ce milioane de estici se dau peste cap să emigreze în vest ca să facă bani, englezi, germani sau canadieni vin în Grecia ca să trăiască decent, în căutarea unui stil de viață care nu le mai e accesibil în propriile țări.