E mare deranj în Ungaria zilele astea pe tema noii legi a educației care îi leagă de glie pe absolvenții de facultăți de stat. În ciuda încruntărilor Europei, Parlamentul ungar a pus chiar și în Constituție obligativitatea ca absolventul de facultate de stat să presteze în țara care i-a plătit studiile, un număr de ani dublu față de anii de pregătire. Sau să restituie contravaloarea studiilor dacă vrea să plece din țară. Ungaria s-o fi săturat și ea să fie pepinieră de specialiști pentru „lumea civilizată” așa că s-a apucat să ia măsurile care le-au trecut prin cap politicienilor. România nu e mai departe de situația asta și sunt unii care susțin că și la noi ar trebui luată măsura ungară. O fi corect sau nu?
(Deși nu se compară cu perioada aceea, n-ar trebui să uităm că și Ceaușescu a motivat cândva că, de exemplu, cetățenii de etnie germană care vor să emigreze trebuie să-și plătească studiile făcute în țară. Și sub pretextul ăsta a vândut oameni)
Argumente pentru:
– România a pierdut 10.000 de medici înainte de aderarea la UE și încă 10.000 în ultimii 5 ani, după cum am scris chiar eu în 2011 pentru Cursdeguvernare.ro. Statul român, noi până la urmă, a plătit în jur de 30.000 de euro pentru pregătirea fiecărui medic (facultate plus rezidențiat), la fel cum plătim asigurările medicale, fără să beneficiem de ele. Deja s-a creat impresia să în sistemul românesc au mai rămas loazele, pe mâna cărora nu e bine să te dai, că mori cu zile. România a finanțat, așadar, în ultimii 20 de ani, pregătirea de medici (și nu numai) pentru țări din Europa, Canada sau SUA.
– Ca student în țări capitaliste dezvoltate ești obligat să faci un soi de credit-angajament atunci când vrei să urmezi o facultate, și să lucrezi un număr de ani pentru finanțator, după absolvire, sau să-i restitui banii cheltuiți cu tine. De ce nu s-ar aplica asta și în cazul statelor?
– Cei care câștigă de pe urma migrației creierelor sunt țările dezvoltate, cu un nivel de trai oricum peste medie, ridicat până la urmă și cu ajutorul acestor creiere. De asta e un pic parșivă poziția din care aceste țări ne dau lecții și ne critică pe motiv că nu reușim să parcurgem mai repede etapele ca să le ajungem din urmă. Unele dintre țările astea au făcut chiar nazuri când a fost vorba să-și liberalizeze piața muncii pentru români, preferând să ia mai întâi ce le-a convenit de aici – respectiv specialiștii de care aveau nevoie. Dincolo de înzestrarea personală, specialiștii ăia sunt, totuși, rezultatul pregătirii făcute de sistemul românesc de învățământ. Public.
– Dacă ăștia deștepți ne pleacă, ce șanse mai are țara să se ridice și să meargă spre progres? Sigur că nimeni nu e dator să se sacrifice pentru țară, ca în cărțile de istorie, dar o minimă datorie morală n-ar fi chiar desuetă.
Argumente contra:
– Libertatea individului e mai presus de orice datorie morală/patriotică. Faptul că ne-am născut într-o țară nu ne face sclavii ei. Se poate spune că nu e obligatoriu să faci o facultate, dar prin această măsură statul îi sancționează pe cei mai deștepți sau pe cei care vor să-și depășească condiția.
– Educația gratuită asigurată de stat este plătită și din contribuțiile părinților acelor tineri, deci ei nu datorează nimic statului, ci doar propriei familii, eventual.
– Viața individului e mult prea scurtă, la scară istorică, ca să poată schimba ceva concret sau să aștepte ca țara lui să se schimbe, e dreptul lui să vrea să se ducă la mai bine.
– Mulți ar rămâne în țară dacă ar simți că sunt și doriți. Dacă și-ar găsi în țară împlinirea financiară și personală de afară. Dar când un rezident e plătit timp de 4-5 ani cu un salariu mai mic decât al unei femei de serviciu , deși are pe mână viața unor oameni, e firesc să fie tentat de un salariu de 1000 de euro și o viață decentă într-o țară normală. Nu știm toți să luăm șpagă.
Prin urmare, dacă mă întrebați pe mine aș zice că și Ungaria are dreptate, că nicio companie nu te școlește pe banii ei fără să te oblige prin contract să muncești pentru ea în următorul cincinal, dar și că oamenii au dreptul legal să plece unde văd cu ochii. Mai cred, totuși, că ei, emigranții, au doar iluzia că sunt liberi, fiind în fond tot niște „proprietăți” vremelnic dorite de țări cu diverse nevoi în anumite domenii. Unii chiar plănuiesc să se întoarcă la pensie înapoi. Doar că până atunci țările astea din est, ca ale noastre, se vor învârti într-un cerc vicios din care nu vor ieși nicicând, dacă cei care rămân în țară nu fac nimic ca să schimbe lucrurile, ci așteaptă să se schimbe „de la sine”. Sau dacă aceia care pleacă spun că se vor întoarce „când se vor schimba și la noi lucrurile”. Păi nu se vor schimba niciodată în felul ăsta.
Țările în care voi ăștia emigrați ați plecat la mai bine au schimbat deja lucrurile prin puterea exemplului, prin implicarea oamenilor și chiar cu ajutorul vostru, al celor care v-ați pus priceperea în slujba altei națiuni. Țările noastre nu se vor schimba de la sine, politicienii nu vor deveni mai puțin corupți dacă nimeni nu-i sancționează. Iar lucrurile nu prea se schimbă decât din interior. Pentru că, vedeți bine, nici măcar încruntările Europei nu ne mai scot din rahat.
Eu am dat patru motive pro și tot atâtea contra. Poate aveți și voi altele. Dar vă invit să și votați, să vedem, care ar fi opinia generală a românilor în privința asta. Încercați voi să fiți mai categorici, că eu n-am reușit 🙂
Dintre fostii mei colegi de facultate, primii 20 cei mai buni au plecat prin alte tari la doctorat, sau sa lucreze. Multi dintre ei ar vrea sa se intoarca in Romania, le e greu departe de casa si de familie, ar accepta un salariu pe jumatatea celui actual, dar marea problema e ca n-au unde se intoarce. In cazul nostru, universitatile sunt pline de mediocrii si de dinozauri, care n-ar angaja in ruptul capului pe cineva tanar si cu o alta mentalitate decat cea a pupatului in cur pe scara ierarhica. Intoarcerea in Romania ar inseamna intoarcerea in mediocritate, izolarea completa fata de lumea reala, acceptarea practicilor si uzantelor dupa care functioneaza lumea academica aici. Cum sa ceri „creierelor” sa se intoarca in Romania cand unul dintre primii conducatori ai tarii, prim ministrul, este un plagiator si-un mincinos ordinar ?
Da, dar e și vina noastră aici, că un plagiator a ieșit prim ministru. V-ați uitat cine a mai rămas în țară în ultimii ani, și se duce la vot?
Sa plece, doamna, sa plece! Pentru ca fiecare om are, pe langa dreptul la viata si la libertate, si dreptul la cautarea fericirii si „atingerii” ei. Iar daca tara in care studiezi nu e capabila sa-ti creeze niste conditii minime pt atingerea fericirii si satisfactiei proprii, nu-i vina ta ca individ! parerea mea!
Ca proaspat tradator si fost platitor de taxe timp de aproape 4 ani pot spune ca as da banii inapoi. Dar timp de 4 ani am cam dat inapoi mai mult decat contravaloarea studiilor. Cel putin in ultimul an jumate, am platit ca taxe aproximativ un an de facultate pe luna.
Eram unii din cei care voiau sa stea si sa indure 5-10 ani ca sa schimbam ceva. Dar ca sa vezi: generatiile din urma is tot mai … , politicienii tot mai hoti(culmea) si cand te uiti la ce ofera vestul: infrastructura, medici buni(poate romani), curatenie, ordine. In Romania esti tot timpul stresat, agitat si nu prea ai pentru ce.
Asa am posibilitatea de a oferi viitorilor mei copii sansa sa nu fie muscati de caini vagabonzi(sunt iubitor de caini, dar totusi), sa se joace in parcuri foarte bine amenajate, sa aibe parte de o educatie mai buna(sa nu uitam ce loc ocupa universitatile romanesti) si imi ofer mie liniste si o viata decenta.
P.S. In Romania daca te imbolnavesti grav si nu iti permiti tratamente la Viena sau clinici private esti cam pa, aici pentru taxele si asigurarea medicala platita la stat primesti destule in schimb.
Hmmm… Eu am peste 45 de ani, şi cam 20 de ani de „câmpul muncii”. Ca o observaţie – din experienţa personală – niciuna dintre firmele la care am lucrat (IT, toate private) nu mi-a pus în contract clauza de care vorbeşti, cea de cinci ani; am avut contracte pe termen nelimitat – în România – şi pe 1-2 ani, cu prelungire, ca-căpşunar.
Nu cunosc câte ţări din Uniune au o astfel de legislaţie precum cea preconizată de Ungaria. Personal, dincolo de argumentul tău – la care subscriu – cel cu taxele şi impozitele plătite de student şi părinţi, consider că este foarte dificil de făcut o echivalare între cât a cheltuit statul cu studentul şi cât a fost productivitatea studentului angajat – împarţi salariul profesorilor, apa, curentul, etc, la numărul de studenţi apoi înmulţeşti cu cinci şi ăsta-i costul? Se ia în considerarea şcolarizarea profesorilor? A profesorilor profesorilor?
Pe de altă parte, chestiile de metodologie – începând cu ce moment se calculează cei cinci ani? Trebuie să fie cinci ai efectivi sau calendaristici?
Nu în ultimul rând, la o asemenea pretenţie statul trebuie să asigure absolventului loc de muncă – o poate face? O face, dar ca pe vremea lui nea nicu, atunci când arhitectul primea post de proiectant iar absolventul de aeronave post de gestionar de magazie?
Nu cred că e vreo țară din UE care să aibă o astfel de legislație, dar pe de altă parte în afară de noi esticii nici nu e vreuna în pericol să-și piardă specialiștii. Eu am un mare semn de întrebare apropos de faptul că țări ca Germania/UK au nevoie de zeci de mii de medici, și ar putea să ne absoarbă toate generațiile noastre pe câțiva ani – de ce nu-și pregătesc singuri medicii?
Pai nemtii si-i pregatesc, dar le pleaca in America,ca sa vezi pacoste;). Olandezii nu isi pot ocupa locurile la facultatile de medicina, ca nu sunt interesati absolventii de liceu, desi studiile costa foarte putin. Studiile dureaza mult si banii se pot castiga si din alta parte(si mai repede).
ca sa vin si eu cu o completare:
la nemti:
– nu au suficienti doritori sa studiieze medicina. e mult mai greu decat sa manuiesti aipedul
– o mare parte dintre absolventi se duc in „pharma”, adica nu creeaza medicamente noi, ci fac marketing si lobby pe bani buni
– o mica parte se duc nu doar in America sau CH, dar mai ales in Suedia, Norvegia unde au niste salarii si conditii (concediu, program) de-ti vine rau de invidie
– o mare parte chiar daca absolva si raman in tara nu vor sa lucreze la Cuca-Masii la sat sau in vreun orasel, vor in orase mari, unde se intra foarte foarte foarte greu (evident doar in sistemul medical).
Sincer nu imi vine sa cred ca o asemena masura este luata in considerare ca o posibila solutie.
Uite asa se incepe erodarea drepturile fundamentale, cand perosane serioase incep sa discute asemena solutii, Dupa aia urmeaza da de ce domne sa plece? Ce e de capul lui?
Si dupa se intreaba de ce pleca lumea.
Eu sunt una dintre tradatoarele de tara. Imi este foarte greu aici dar nu m-as intoarce in Romania nici sa ma pici cu ceara. Copilul are scoala stabila, spitalul e spital si cand am fost la job interview nu m-a intrebat nici un director de banca cat contribui ca sa primesc job-ul cum a facut un anumit director al unei banci bine pozitionate pe piata romaneasca cand am fost la interviu.
doar in anul 4 de facultate am platit tva si impozit la stat de 400 mil lei vechi, fara cass-uri si alte balarii, plus salarii si etc din afacerile mele personale. facultatea a cheltuit cu mine 1200 de euro anual. am facut 6 ani de facultate. de ce ar trebui sa platesc ceva statului daca vreau sa plec? singurul motiv pentru care voi pleca e pentru ca statul isi bate joc de mine ca antreprenor si nu-mi ofera nicio sansa sa practic medicina cu demnitate.
unde mai pui ca un absolvent de medicina care nu da rezidentiat practic e ca un absolvent de liceu, nu are nicio sansa sa practice nimic related to medicine. unde mai pui ca nu exista specializari in medicina ca management economic, marketing, comunicare si alte lucruri care se cer in economia reala.
In opinia mea statul ar trebui sa+mi dea bani pentru ca in timpul facultatii am dezvoltat programe de educatie medicala alternativa care si in ziua de azi pregatesc studentii pentru realitatile medicinei actuale nu povesti din amintirile mosnegilor din UMF.
si multe altele ar putea fi spuse….
dar concluzia e ca atunci cand sistemul are pretentii de la tine ar trebui sa-ti ofere ceva mai mult, nu doar o hartie igienica la care-i zice diploma.
Avand in vedere ca pregatirea lor se face practic pe carca tuturor romanilor care cotizeaza la stat prin taxe si impozite, parerea mea e ca ar trebuii sa se gaseasca o formula prin care banii investiti de stat sa fie returnati … poate chiar prin plata studiilor unui alt elev.
In acelas timp nu ii pot acuza ca doresc sa plece atata vreme cat in romania nu se schimba ceva … conditii de munca mai bune, nivel de trai mai bun etc etc. Unde te uiti se promoveaza „vedetele”, prostia si tot ce se aseamana cu acestea.
Problema din Ungaria se poate rezuma la lucrurile urmatoare:
Victor Orban a fost super-dobi si a facut tampenii masive ca prim ministru, a reusit performanta de a indatora Ungaria mai rau ca Romania in fata FMI-ului.
http://andorjakab.blog.hu/2012/01/19/hungary_vs_europe
Ce fac studentii care au materie cenusie? Pleaca din iadul pe care Orban l-a creat.
Ce face Orban suparat ca pleaca toti din cauza propriei lui dobitocenii? Exact, ii leaga cu lantul. Si se mira ca ii explodeaza in fata….
Atunci cand la conducerea tarii faci tampenii prin care populatia sufera, iar apoi ii obligi sa stea pe loc la comanda ta, sorry. Nu prea exista iertare. O asemenea masura are un singur rezultat: Un numar si mai mare de persoane care vor emigra 😉
Și ți se pare că România merge pe alt drum? 🙂
banii investiti de stat se intorc inapoi. cei care sunt plecati cheltuiesc in romania mai mult decat ar fi castigat daca ar fi ramas.
eu am facut facultatea in romania, dar lucrez in strainatate in alt domeniu; ce spuneti, ar tebui sa platesc si eu scolarizarea ?as face-o cu placere, numai ca ar trebui ca toti cei care au facut o facultate in ro, si nu si-au gasit de lucru dar stau tara de bastina sa plateasca toate taxele. nu nunmai cei plecati …….basescu a zis „nu va intoarceti acasa ..”
Banii pe care „căpșunarii” îi trimit în țară sunt ceva diferit față de know-how-ul de care au privat țara plecând. Faptul că trimit bani în țară le ajută familiile și economia, dar sunt bani băgați în bunuri.