Archive | Plezirista RSS feed for this section

Războiul, cel mai frumos film despre Crăciun

Joyeux Noël

Joyeux Noël, un documentar despre fraternizarea soldaților francezi, germani și englezi, în 1914, despre stupiditatea războiului văzută din tranșee și despre motanul prizonier de război care transmitea bilețele dintr-o tabără în alta.

Read More 11 Comments

A zis mama să-i pun silicoanele pe Facebook

Cozonacii de anul ăsta

Când a scos cozonacii din cuptor, mama a exclamat: „Parcă ar fi niște țâțișoare! Ia să-mi pui silicoanele pe feisbuc ăla al vostru, că nu mai pot ce mândră-s de ele!”

Read More 12 Comments

Povara Crăciunului în familie

Crăciunul în familie

Multă vreme nu i-am înțeles pe românii emigrați care se chinuie să revină în țară cu ocazia sărbătorilor. Apoi am ajuns la concluzia că sărbătoare înseamnă momentul ăla în care te simți iubit și atât. Ceea ce vă doresc și vouă. Oriunde v-ați afla.

Read More 25 Comments

Toshiba pe zăpadă

Cineva a fost aici înaintea mea

Cum a reacționat Toshiba, dimineață, la vederea musafirului alb de pe balcon

Read More 17 Comments

La clătite, înainte!

Gem și mănânc. Mănânc!

Ca să mă mai îndulcesc după amăreala alegerilor am încropit niște clătite cu gem de căpșune Vuitton. Cunoscătorii știe 😉

Read More 16 Comments

Șalău, rasol, nasol ;)

rasol-salau

Rețetă de șalău rasol, cu legume, usturoi și hrean. De post 🙂

Read More 5 Comments

De ce vrei să știi cât costă cadoul?

cado

Mama vrea să știe de fiecare dată cât de scump a fost cadoul primit de ziua ei. Anul ăsta vrea s-o duc în oraș când aprinde Oprescu luminile de Crăciun. Credeți c-o să-l întrebe și pe el cât au costat?

Read More 17 Comments

Un film tare până la ultima secundă

Ryan Reynolds, îngropat în Irak

Dacă nu l-ați văzut la ProTV astă noapte, și nici în altă parte până acum, vă recomand un film care vă ține cu atenția trează până la ultima secundă. Și asta în ciuda faptului că nu există decât două finaluri posibile: moare sau nu.

Read More 19 Comments

Umberto Eco, acest Julian Assange offline

Toshiba citește

Cimitirul din Praga, al lui Umberto Eco e un manual de manipulare, care pregătește terenul pentru telegramele secrete wikileaks. Nu avem motive să ne îndoim că și azi lucrurile se petrec la fel ca în secolul 19, doar că sunt ușurate de Internet.

Read More 19 Comments

Frica

frica de avion

Înainte de orice drum lung mă apucă frica de moarte, și mă gândesc la ce-mi pare rău că las în urmă: pisica, pușculița, mașina neachitată, mama neconsolată…

Read More 4 Comments

Oldies but goldies

Parcul meu IOR

Parcul IOR

Mi-a fost alături 40 de ani, m-a crescut și relaxat. Acum e rândul meu să-l apăr de șmecheri. Dacă sunteți din sectorul 3, veniți mâine la Titan ca să ne păstrăm parcul.

Pur și simplu Norvegia

16

Impresii de călătorie din Norvegia, încă o țară care nu suferă vreo comparație cu România.

De ce picură în Casa Poporului

casa poporului senat

Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.

Skopje, Macedonia: sărăcie și statui pe datorie

Prometeu, turiștii și clădirea parlamentului în plan secund

Premierul macedonean ia credite externe ca să clădească identitatea națională cu statui și clădiri impozante, în timp ce țara are 30% șomeri, iar oamenii emigrează ca să trăiască mai bine.

Doctorul cu 2000 de pacienţi şi 350 de oi

doctorul

Medicul Emil Crişan a făcut medicina de drag, dar a moştenit şi dragostea de animale de la strămoşii săi, aşa că azi îşi împarte priceperea între oameni şi animale.

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia