Și, în al doilea an de pribegie, a apărut în sfârșit și primul „you should learn german” din viața noastră. Era și timpul. În rest, despre cum știu unii să-și pună industria în valoarea și s-o împrietenească cu publicul
Recent News Subscribe
Categories:
D. – Nimic nu merită întoarcerea în țară
Îmi pare rău că nu am emigrat de fiecare dată când conduc, când intru în contact cu autoritățile, în ultimul timp și când văd că mulți din prietenii și colegii mei de generație au luat-o razna cu teoriile conspirației, sau când îi văd că sunt convinși de discursul AUR și al altora de același gen
M. – am trăit o perioadă cu impresia că putem schimba ceva aici
Eram parte din proștii ieșiți în stradă la proteste, pentru că am trăit o perioadă cu impresia că putem schimba ceva, că vocea noastră are totuși putere, că generația noastră e suficient de înfiptă ca să rezolve din mocirla din jur.
S. – structural sunt făcută pentru energiile acestui loc
Nu știu dacă e teamă, pur și simplu îmi doresc să plec doar ca să văd locuri și oameni noi, comoditate e sigur multă, și ceva mulțumire, și ceva drag de locuri, obligație sigur nu.
Prea săraci pentru meseriașul român, prea bogați pentru reciclare
Câteva experiențe personale din ultima vreme din care am tras concluzia că avem salarii prea mici ca să ne permitem să plătim la negru niște meseriași ca să ne facă/repare una alta prin casă.
Gabriela: Aveam 52 de ani și eram tânără pentru piața muncii din Danemarca!
O femeie de 55 de ani își ia viața în 20 de kg și pleacă la 2.800 de km distanță, singură, să muncească într-o fabrică, la bandă, la temperaturi de 5-6 grade
F.C. – avem o viață OK și nu ne dorim să o luăm de la capăt
Schimbarea trebuie să vină de la noi. „Cineva să facă” suntem de fapt noi. Începând cu aruncatul gunoiului în locul special amenajat până la spart geamurile guvernului când o ia razna.
C. – Zi de zi este un confort să nu trăiești între oameni agresivi, frustrați, needucați
Nu cred că în România e iadul pe pământ, dar chiar cred că e mult mai greu să trăiești daca ai aspirații, dacă nu vrei să trăiești în bulă, dacă îți pasă de ce e pe lângă tine, de oameni, de animale …
Am stins un incendiu azi
Dar continuă să ardă prea multe focuri în țara în care pare că e mai ieftin să arzi deșeurile deși plătești și pentru colectarea lor selectivă. Plus o dilemă despre 112.
Iuliana: eu nu caut binele pe tavă, ci vreau să fac ceva pentru el
Nu cred că sunt masochistă, cred că sunt pe deplin conștientă de cine sunt și ce pot, și cred că aici este locul meu. Într-o țară în care nu totul merge bine, ba uneori ești efectiv exasperat.
Naționalitatea este un artificiu creat de alții și am învățat că trăitul pentru alții e o cale sigură către nefericire
Povestea lui V. plecat din Câmpulung ca să înțeleagă lumea „cu ochi sceptic”, un scepticism dobândit la orele de religie din liceu 🙂
Articles
-
Industrienacht, cum își laudă elvețienii munca
-
Apocalipsa AI, după Harari
-
De toți banii
-
Ce-am găsit să fie al meu
-
Cum și-au instalat primarul, păgânii ăștia de francezi
-
Vechituri
-
Țara oamenilor drăguți (unii cu alții)
-
Carnavalul din Basel
-
Cami: Eu aș fi făcut un sarcasm, le-aș fi scris în g...
-
Dollo: Nu știu ce-i cu atâtea comentarii apreciative la...
-
-
-
NeluF: Felicitări pentru jurnalismul educativ și d...
-
Om bun: Daca nu suntem in stare sa participam la club, sau...
-
Alexandru Ioan Roman: Vă urmăresc cu interes constant articolele și s...
-
VASILIU MIRCEA PAUL: Din ”veacurile întunecate” atunci cînd biser...
Ce citim luna asta
